Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Strigăt de fermier: „Dacă nu va ploua, nu voi mai semăna”

Publicat: 21 ianuarie 2021 - 16:16
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După recordurile negative la recoltele din 2020 și seceta persistentă, la Agrimat Matca sunt mari temeri privind înființarea culturilor de primăvară pe cele 2.500 ha de teren libere.



În mod constant, pentru SC Agrimat Matca din județul Galați, care administrează 5.000 ha de teren, fiecare an calendaristic debuta cu satisfacția unor realizări frumoase la culturile agricole din anul precedent și cu încrederea unui start promițător al campaniei agricole de primăvară. Însă acum situația este total diferită, pe fondul efectelor negative ale secetei din ultimii ani, experiența din 2020 fiind chiar copleșitoare.

 

MUNCĂ DA, RECOLTE... BA

 

Deși în Matca s-au luat toate măsurile pentru a desfășura o activitate de producție de înalt nivel, rezultatele au fost total nesatisfăcătoare. „La culturile de toamnă, niciodată nu am obținut producții atât de mici ca în anul 2020, cultura de orz fiind chiar întoarsă în totalitate. La culturile de primăvară situația a fost și mai gravă. Parcă nici nu pot vorbi despre producții de 970 kg de porumb/ha, în condițiile în care investițiile noastre sunt pentru o țintă de recolte de 8-10 tone porumb/ha, 3 tone de floarea-soarelui/ha, ori 6-7 tone de orz/ha, 5-6 tone de grâu/ha ș.a.m.d.”, mărturisea Gavrilă Tuchiluș, director al SC Agrimat Matca.

agrolact tuchilus 2_b 

 

DATORII ACHITATE INTEGRAL

 

Cu toate dificultățile majore de producție, până la finalul anului 2020, fermierul gălățean a reușit să își achite integral îndatoririle față de proprietarii de terenuri, calculul fiind raportat la cantitatea de o tonă de grâu/ha. „Într-un asemenea business, nu poți trăi de pe un an pe altul, ci trebuie să ai rezerve financiare, la fel cum în zootehnie asigurăm furaje pentru doi ani. Astfel, chiar dacă am fost nevoiți să cumpărăm porumb, spre a oferi proprietarilor de teren cantitățile corespunzătoare arendei, ne-am îndeplinit datoria față de cei care ne-au încredințat obiectul muncii, respectiv terenul agricol”, adaugă fermierul.

 

SECETA E TOT MAI MARE

 

Specialistul gălățean s-a arătat convins că agricultorii din zonă trebuie să aibă capacitatea de a se adapta la schimbările climatice ce afectează tot mai grav sudul Moldovei. „În condițiile unor fenomene de secetă și de arșiță atât de agresive, dacă nu luăm măsurile corespunzătoare, într-un viitor apropiat s-ar putea să nu mai obținem nicio recoltă. De aceea e imperios necesar ca resursele de apă din aceste zone să fie acumulate în timpul iernii, spre a fi folosite în timpul vegetației culturilor. Dar nu oricum, ci cu ajutorul unor sisteme performante de irigații. Aceasta este o idee pe care o tot strig de ani de zile, deoarece semnele legate de schimbările climatice s-au arătat de mai mult timp, în ultima perioadă doar accentuându-se”, arată Gavrilă Tuchiluș.

agrolact tuchilus 3_b 

 

SE LUPTĂ PENTRU IRIGAȚII...

 

Unitatea gălățeană cheltuie sume importante cu paza câtorva stații de pompare, ținute sub cheie încă din anul 1990 și neutilizate, deoarece a rămas nerezolvată problema canalelor care aduceau apa din Dunăre. „Oamenii, din păcate, au fost surzi la toate apelurile, explicațiile și solicitările noastre legate de sistemul acesta de irigații pe care îl avem, dar pe care nu îl putem folosi”, adaugă directorul SC Agrimat Matca.

 

…ȘI ARE SOLUȚII VIABILE

 

Anul trecut, fermierul a discutat de două ori subiectul irigațiilor cu actualul ministru al Agriculturii, propunând două variante: cea legată de reabilitarea canalului de la Dunăre până la Matca și cea de a face priză la Siret; acesta fiind mai aproape decât Dunărea, ar duce la cheltuieli mai mici și la evitarea traversării unor suprafețe mari de teren ai căror proprietari poate nu sunt interesați să irige sau vor despăgubiri.

agrolact tuchilus 4_b

„Studiul de fezabilitate a fost agreat și de către echipa domnului ministru Adrian Oros. Din păcate, nu s-a întâmplat absolut nimic pentru rezolvarea problemei. Singur nu pot să fac această treabă. Dacă ar fi mai vreo zece fermieri și împreună să ducem în mod constant problema la minister sau la decident, care e factorul politic, avem șanse să gestionăm apa profitabil pentru agricultură. Dacă nu, vom rămâne așa, nu vom produce plus-valoare și se va trăi cu lamentări, din subvenții și calamități”, atrăgea atenția fermierul.

 

CULTURI NOI... ÎN CENUȘĂ

 

Lucrările pentru noul an agricol au fost demarate. „Am înființat noile culturi în cenușă. Mulți salariați mă întrebau dacă noi chiar trebuie să avem un asemenea curaj, să semănăm pe un teren atât de uscat. Având experiență și dispunând de specialiști și de tehnică performantă, am căutat cele mai bune formule de a semăna la timp și cu cheltuieli cât mai reduse. Am reușit să semănăm 2.500 de hectare, cu rapiță, orz și grâu, la care s-a adăugat și lucerna. Prima ploaie semnificativă a venit la 30 septembrie 2020, aceasta ajutând la răsărirea tuturor culturilor înființate. Ulterior, din alte ploi, până în a treia decadă a lui decembrie, s-au adunat aproximativ 110 l/mp. Dar asta înseamnă că la adâncimea de peste 40 cm în sol nu mai există rezervă de apă”, preciza Gavrilă Tuchiluș.
Pentru primăvara 2021 sunt cu semnul întrebării înființarea, pe 2.500 ha, a culturilor de porumb, floarea-soarelui și mazăre.

 

ATITUDINE RADICALĂ: RENUNȚĂ LA SEMĂNAT

 

O imensă neliniște e legată de condițiile de înființare a noilor culturi în primăvara 2021 și de caracteristicile verii care va urma, precipitațiile căzute până la finalul lunii decembrie 2020 fiind considerate, totuși, nesatisfăcătoare, chiar dacă au fost relativ superioare celor din aceeași perioadă a lui 2019.
„În condițiile unei rezerve reduse de apă din stratul 40-100 cm și a imposibilității de a folosi sistemele de irigații, sunt decis să trec la atitudini cu semnificație destul de gravă: dacă nu se adună minimum 200 l/mp, la 10 martie 2021, nu voi fertiliza și nu voi semăna. Dacă nu era o ploaie ce a adunat 80 l/mp, culturile de toamnă aveau mult de suferit, căci în sol, sub 15-20 cm, nu mai era niciun gram de apă.

agrolact tuchilus 1_b

Sunt profund convins că în zona noastră, în condițiile schimbărilor climatice din ultimii ani, agricultură fără irigații nu se mai poate face. Riscurile sunt extrem de mari, vorbind despre riscul de a se usca toate culturileGAVRILĂ TUCHILUȘ, Director al SC Agrimat Matca

 

SECETA FACE PROBLEME ȘI ÎN TELEORMAN

 

Necazuri și griji cauzate de secetă sunt și în Teleorman. Și acolo este nevoie de o rezervă de apă până la adâncimi de 70-80 cm, spre a putea spera la anumite recolte, spune Gavrilă Tuchiluș. Tocmai de aceea, fermierul subliniază rolul miniștrilor agriculturii, care trebuie să aibă ca prioritate gestionarea corespunzătoare a apei, crearea de acumulări de ape și utilizarea acestora, când este necesar.
Click AICI și află cum vede Gavrilă Tuchiluș rezolvată problema irigațiilor la Matca!

 

LA MILA CERULUI

 

„Sperăm ca măcar Dumnezeu să se uite la noi și să recompenseze cu apă faptul că încercăm să producem hrană pentru animale și pentru oameni. Dacă nu va ploua, nu avem altă soluție decât aceea de a nu semăna, căci rezerva de umiditate existentă în stratul 0-40 cm nu înseamnă decât trei zile în care să bată vântul de primăvară. În trei zile, vântul și consumul plantelor conduc la pierderea întregii rezerve de apă din sol”, menționa fermierul gălățean.

AgroLactMoldova 1_b 

 

4 MILIOANE DE EURO INVESTIȚI ÎN ZOOTEHNIE

 

Dacă în sectorul vegetal, acest an debutează sub semnul incertitudinilor și al problemelor legate de asigurarea apei, în sectorul zootehnic lucrurile stau mai bine.
Pentru creșterea și exploatarea vacilor de lapte există orizonturi bune de dezvoltare. În 2020 au fost finalizate investiții de aproximativ 4 milioane de euro în adăposturi noi pentru animale și într-o sală nouă de muls.
De asemenea, a fost pusă în funcțiune noua fabrică de procesare a laptelui de la Sascut - Bacău, în colaborare cu patru fermieri din județul Bacău, în cadrul Cooperativei Agricole „Agrolact Moldova”. Astfel, primele produse lactate naturale sub brandul „Huzur - lapte bun. și e destul” au fost livrate către piața din România, în ziua de 18 decembrie 2020.

 

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 2449 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?