Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Stresul hidric şi carenţele de nutriţie la grâu

Publicat: 19 iunie 2019 - 21:21
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În acest an, starea de secetă din toamna şi iarna trecută a făcut deja pagubă în agricultură. Cine ştie, poate a fost o lecţie pentru cei care spuneau că am rupt recordurile europene la producţia de porumb. Sau un exemplu concret că suntem încă departe de a putea asigura prin contribuţia noastră o constanţă, măcar aproximativă, a producţiei agricole, că dincolo de declaraţiile frumoase, depindem foarte mult de mersul vremii. Irigarea nu se face cu vorbe. O lecţie de Şcoala Vieţii. Numai că la Şcoala Vieţii lecţiile costă şi se repetă până se învaţă.

Ploile de la mijlocul lunii aprilie, acolo pe unde au ajuns, au schimbat foarte mult situaţia în bine. Însă înainte de venirea ploilor, lipsa apei din sol a făcut ca pe suprafeţe foarte mari să apară cu intensitate mare şi foarte mare simptome de carenţă de nutriţie în cultura de grâu.

Foto 1 - Grâu în carenţă de nutriţie (loc. Vucova, jud. Timiş)Click pe poza pentru galerie!

Când planta nu poate asimila nutrienţii
Simptomele de carenţă de nutriţie au un grad mai mare sau mic de specificitate şi trebuiesc analizate contextual. De aceea, spaţiul nu permite intrarea în detalii. Simptomele de carenţă de nutriţie înseamnă că din plantă lipseşte ceva, unul sau mai multe macro/microelemente. Nu înseamnă că nu s-a fertilizat, nu înseamnă că solul nu are. Înseamnă pur şi simplu că ceva lipseşte din plantă. Lipsa din plantă are două cauze: planta nu are de unde sau planta nu poate.
În acest an, din cauza lipsei de apă din sol, planta nu a putut accesa mineralele de care avea nevoie pentru creştere şi dezvoltare. În condiţii de fertilizare cu azot (115 kg s.a./ha), înainte de ploile de la jumătatea lunii aprilie, plantele arătau ca în foto 1 şi foto 3, cu simptome accentuate de carenţă în microelemente. Simptomele de îngălbenire a frunzelor sunt comune pentru 4-5 carenţe, plus alte cauze de sol sau climatice. De aceea evităm să intrăm în detalii care ar putea pune pe o direcţie greşită.

Foto 3 - Grâu în carenţă de nutriţie (loc. Blajova, jud. Timiş)_b

Revenire spectaculoasă a culturii
Pentru noi, decizia de alegere a unui fertilizant foliar specific a fost dificilă, deoarece analizele de sol relevau exces în microelementele care cauzau cele mai multe simptome de carenţă. Este pentru prima dată când aplicăm foliare cu această ţintă. Însă după aplicarea fertilizării foliare şi după o cantitate de 35-40 litri de precipitaţii, rezultatele au fost spectaculoase (foto 2 şi foto 4). Fotografiile au repere care să ajute la orientare.
Priveam plantele şi nu ne venea să credem ceea ce vedeam. Totuşi, aveam o nelinişte: nu înţelegeam cât din “spectacol” l-a făcut ploaia şi care este contribuţia fertilizantului foliar. Însă fermierul ne-a liniştit: ploaia fără fertilizarea foliară ar fi corectat situaţia, dar nu atât de repede şi nu la acest nivel. Cum a făcut fermierul acest lucru? Ne-a trimis o fotografie (foto 5): într-o parcelă nu a aplicat fertilizant foliar pe capătul parcelei. Diferenţa, după ploaie, nu mai are nevoie de nici un comentariu.

Foto 5 - Aceeaşi parcelă, după ploaie, cu şi fără aplicare de fertilizant foliar_b

Eficienţă modestă în lipsa apei
Însă în zonele în care nu a plouat, fertilizarea foliară cu acelaşi produs şi la aceeaşi doză a avut o eficienţă modestă (foto 6), oprind evoluţia simptomelor de carenţă, dar fără a putea imprima vigoare plantelor. Este normal, iar situaţia arată exact ceea ce poate să facă un fertilizant foliar: ajută temporar plantele să treacă peste o perioadă dificilă. Dacă acţiunea factorului de stres persistă, influenţa fertilizantului foliar este diminuată şi poate ajunge să se piardă. Deci, pentru eficienţă bună, chiar şi foliarele au nevoie de apă.

Foto 7 - Grâu după premergătoare diferite (foto Ph. D.)_b

Influenţa asolamentului şi a tehnologiei în condiţii de stres hidric
Lipsa apei este numai una dintre potenţialele cauze aducătoare de probleme în câmp. Acţiunea negativă a secetei poate fi accentuată sau diminuată (temporar) prin asolament sau prin tehnologia aplicată. Un exemplu ilustrativ este în foto 7: grâul într-o parcelă necultivată în anul anterior are o stare mult mai bună decât grâul după floarea-soarelui. La necultivat, solul a fost mai aşezat şi a acumulat şi a reţinut mai bine apa, comparativ cu situaţia după floarea-soarelui cu solul lucrat în perioadă de secetă deja instalată şi după o iarnă săracă în precipitaţii.
De asemenea, şi neuniformităţile în lucrarea solului sunt foarte evidente în condiţii de stres hidric. Situaţiile din foto 8 şi foto 9 sunt din aceeaşi parcelă cu grâu după rapiţă şi ne-au fost trimise de fermier. Zonele în care grâul este rar sau a pierit corespund în bună măsură cu zonele în care a pierit şi rapiţa în anul anterior. Numai că rapiţa a pierit din cauza excesului de apă. Zonele fără rapiţă au pierdut mai multă apă şi s-au uscat mai puternic. Acest lucru a influenţat calitatea lucrării solului şi acumularea de apă în sol. Deşi pentru semănatul grâului patul germinativ a fost bine pregătit, deficienţele din profunzime au ieşit la suprafaţă.
Vă dorim vreme şi vremuri bune!

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217


Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)

Vizualizat: 186 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Mewi la Agromalim 2019 ARTEX - Structuri uşoare acoperite
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?