Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Strategii în... alb şi gri!

Publicat: 12 februarie 2018 - 15:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Imediat după recoltările de sezon, unii dintre producătorii agricoli au ales strategia stocării producţiei, aşteptând zorii unor preţuri mai bune. Alţii s-au grăbit să scape de marfă şi să încaseze banii ca să-şi poată achita din datorii. Sunt şi fermieri care adoptă măsuri de prudenţialitate, fără să rişte prea mult. Aceştia semnează contracte futures pentru 30 la sută din producţie, 30% vând la recoltare, iar restul de 40% din recoltă îl depozitează. Şi unde-s silozurile pline ochi, businessmanii sunt cu… ochii pe cotaţiile bursiere zilnice.

Aşadar, în condiţiile sfârşitului de an, am făcut un tur al fermelor pentru a afla care a fost strategia cea mai avantajoasă adoptată de producătorii agricoli? Cine a pierdut, cine a câştigat: cei care au vândut la recoltare ori fermierii care au păstrat producţia pe stoc?

Depozit_b

„Pentru noi a fost un an agricol excepţional!”
Inginerul Telu Voicu este unul dintre fermierii dobrogeni cu destulă experienţă în a vinde mai avantajos. „Am producţia stocată la această dată - 20 noiembrie 2017. Avem 1.200 tone de floare, 14 mii tone de grâu şi vreo 500 tone de porumb. Rapiţa am vândut-o la recoltare, în vară. A adus primii bani în fermă. Am prins o conjunctură de preţ excelentă - 370 euro tona. A fost un vârf de comercializare”, ne-a declarat cultivatorul.
Acesta a obţinut la rapiţă, cultivată pe 800 ha, o producţie medie de 3.500 kg/ha. La grâu (2.200 ha) s-a închis cu 7.400 kg/ha. Rezultate bune a înregistrat şi la orz, cultură semănată pe 400 ha, care i-a răsplătit eforturile cu o medie de 8 t/ha. La porumb a realizat peste 9 tone/hectar. „Eu pun ceva mai puţin porumb, pentru arendă. De regulă, însămânţez circa 300 ha, iar recolta de pe 200 ha o dau la oameni. Anul ăsta a fost o treabă bună faptul că am putut să pun mai multă floare”, a precizat Telu Voicu.
Din punct de vedere al nivelului de producţie, 2017 a fost un an excepţional! „Orzul, în general, eu îl dau, nu îl ţin în magazii. L-am comercializat la un preţ de 140 euro tona. La fel şi mazărea! Am avut 300 ha, m-am închis cu o producţie de 4.800 kg/ha, pe care am mişcat-o la 0,9-1 leu kilogramul”, ne-a declarat cultivatorul. Apoi a continuat susţinând că: „Din recolta de floarea-soarelui am dat o parte la preţul de 352 dolari tona, dar aştept ca ce mai am pe stoc să vând la 390-400 dolari/tonă. Momentan, în ţară sunt stocuri mari şi încă nu au venit barjele şi vapoarele. Anul trecut am vândut floarea tot prin decembrie-ianuarie”.

Depozit_b

Grâul confirmă prin producţii şi preţ
Cultura de bază în ferma lui Telu Voicu este grâul, care ocupă o bună parte din terenul lucrat. „Grâul este acum la un preţ de 154-152 euro/tonă, cel de calitate superioară, cu indici de panificaţie. Cel furajer se caută cu 145 euro/tonă. Noi am vrea să prindem un preţ bun, de 170 euro/tonă. Recolta anului trecut am vândut-o cu 173 euro tona, în aprilie. Aşa că nu avem ce face şi menţinem producţia pe stoc. Şi dacă la începutul anului viitor prindem o cerere de 170 euro tona, îi dăm drumul. Porumbul este o chestiune minoră, când ne hotărâm să vindem grâul, dăm drumul şi la porumb”, ne-a asigurat şi agronomul Maria Voicu, soţia fermierului.
Despre cum au evoluat preţurile în ultimii ani, cultivatorii dobrogeni au răspuns că „de vreo doi ani diferenţele dintre preţul de la recoltare şi cel din primăvară nu mai sunt chiar aşa de mari. Dar trebuie spus că la cantităţi însemnate, diferenţa de un eurocent-doi se cunoaşte”.

„Eu nu stochez, fac contracte futures!”
Inginerul Dumitru Manole, unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri din Amzacea, judeţul Constanţa, priveşte lucrurile în integralitatea lor. „Strategia potrivit căreia e bine să stocheze producţia agricolă sau nu este în funcţie de ce business plan are pregătit fiecare fermier. Ce are în programul lui, dacă dispune de posibilităţi de stocare şi în rest să aibă o viziune asupra pieţei la nivel mondial şi mai ales în jurul Mării Negre”, ne-a declarat administratorul societăţii First Grain, ce exploatează 800 hectare de teren. Fermierul, cu un dezvoltat simţ al afacerilor, priveşte în perspectivă: „Eu de obicei nu stochez şi fac contracte futures! Văd în perspectivă. Fiecare fermier trebuie să aibă acces la informaţii, să le proceseze, să vadă ce se întâmplă în diverse spaţii ale mapamondului vizavi de climă, de suprafeţe, de niveluri de producţie, să intuiască şi să aprecieze în perspectivă care sunt cerinţele şi tendinţele pieţei!”

Cerere de export există, dar preţurile sunt mici!
Dumitru Manole este categoric în exprimare: „Eu nu am pierdut prin contractele făcute până acum! La această dată nu au crescut preţurile faţă de perioada la care am vândut eu (...) Nu pot să-mi dau seama dacă fermierii care au stocat producţiile ar putea pierde! Nu ştiu ce fel de calcule fac ei. Dar trebuie să ia în considerare costurile cu depozitarea şi păstrarea în bune condiţii a recoltelor. Sunt multe socoteli de făcut când trebuie să iei o hotărâre: de a stoca sau de a vinde în momentul recoltării”.
Potrivit fermierului, cerere pentru exportul de produse agricole există, dar preţurile au rămas aceleaşi sau sunt mai mici decât în momentul recoltării.

Vinde, dar şi păstrează
Inginerul Adrian Mocanu se străduieşte să facă producţie bună an de an. Şi reuşeşte! Nemulţumirea lui, ca şi în cazul atâtor fermieri, este legată de preţurile care se vehiculează pe piaţă. Strategia lui privind comercializarea este cea de mijloc, de tip... gri, adică şi albă, şi neagră! Să vândă, dar să şi păstreze din recolte! “Am vândut la recoltare o parte din cantitatea obţinută, dar am ales să depozitez un grâu alb, panificabil, pentru zile negre. Am rămas cu o mie de tone, pentru care aştept un preţ de 750 lei pe tonă”, ne-a declarat fermierul din Ciupelniţa, judeţul Prahova, ce lucrează cu succes peste 1.400 ha de teren.

Preţul porumbului s-a fixat
La fel a procedat cu porumbul: a stocat o parte din producţia de boabe şi, cum intuieşte că nu are cum să crească oferta de preţ, va încerca să golească depozitul. “Preţul s-a stabilizat în jurul valorii de 550 lei/tonă şi nu văd posibilitatea de creştere în perioada următoare. Am informaţii potrivit cărora toate silozurile din România sunt pline de grâu şi de porumb. Producţiile de cereale păioase au fost ceva mai mari de 12 milioane de tone, în timp ce exporturile sunt mai mici. Anul trecut pe vremea asta au trecut graniţele ţării vreo 5 milioane de tone de cereale, iar acum, la perioadă, cu un milion mai puţin”, a susţinut Adrian Mocanu.

Stocarea producţie e ca la... barbut!
Dobrogeanul Gheorghe Şerban lucrează câteva mii de hectare în partea de sud a judeţului Constanţa. Pentru el, dilema acestui an este: stocarea - risc sau câştig? Este un joc de noroc, o loterie. „Este ca la ... barbut! Dar trebuie să vă spun că eu am fost întotdeauna în contratimp! Cum, Dumnezeule, când eu puneam în siloz, scădea preţul, când vindeam direct, în perioada următoare creştea preţul! Niciodată nu am nimerit, eram contra vântului!”, ne-a declarat, râzând uşor, fermierul.
Acesta susţine că până acum a vândut producţia obţinută direct din câmp. Şi o face de vreo cinci-şase ani: „Am cântar de care mă folosesc în câmp, în capul locului, am remorci şi cu autodescărcare şi cu cântare pe ele, cântăresc din mijlocul de transport, m-am pregătit în acest sens. Vând la preţul perioadei de recoltat, nu fac contracte futures!”

“Vând la recoltare, că-i arenda mare!”
În incinta îndiguită a Bădălanului, zona dintre Dunăre şi Prut din apropierea Galaţiului, se fac producţii foarte frumoase, peste 6 tone de grâu la hectar, 3-3,5 t/ha la soia, peste 10 t/ha la porumb, 3,5-4 t/ha la floarea-soarelui, 4 t/ha la mazăre. Mai cu seamă în anii secetoşi. „La noi, nivelul arendei este foarte ridicat. Am un proprietar cu 27 ha căruia îi dau 1.600 lei/ha. Motiv pentru care noi, cei din zona preorăşenească, suntem legaţi de banul direct. De aceea trebuie să vindem cât mai repede”, ne-a declarat fermierul Dumitru Bujoreanu. Acesta are peste 100 ha de culturi semincere, din cele 400 pe care le lucrează. Produce sămânţă pentru ca ferma să fie cât mai profitabilă. Fermierul a dat grâul de sămânţă cu 73 de bani kilogramul, iar pe cel de consum, la 53 bani. La floarea-soarelui a făcut contract futures cu Prutul şi a obţinut 1,3 lei/kg, la o producţie medie de 3.200 kg/ha. La porumb a primit în jur de 0,50 lei/kg. „Mai am porumb cultură dublă pe care-l recoltez în decembrie, l-am contractat la 119 euro tona. Dacă voi obţine 8 t/ha, sunt mulţumit!”, a precizat cultivatorul gălăţean.
„Nu am depozitat, pentru că nu consider că este vremea stocării producţiei agricole. Am preferat să vând pentru a-mi plăti din datorii; numai pentru utilajele noi am dat 3,4 miliarde lei vechi. Eu cred că am procedat corect!”, a concluzionat Dumitru Bujoreanu.

„La recoltare obţin cel mai bun preţ!”
„De multe ori, cel mai bun preţ este la recoltare!”, este de părere Costel Lăpuşneanu. Fermierul din judeţul Galaţi dispune de două autocamioane şi face prestări servicii pentru terţi. Acesta confirmă faptul că porturile dunărene se blochează la seceriş. „Am aşteptat în drum şi 48 de ore. Preţul se formează în port, atunci când vine barja la încărcat. În judeţ stau silozurile goale. Şi ar mai fi un aspect: din câmp şi până în port, marfa trece prin două-trei firme, se schimbă avizele de transport ca să câştige şi samsarii! Eu am vândut grâul cu 62 de bani kilogramul la încărcare, iat în Portul Galaţi a ajuns la aproape 70 de bani!”, ne-a declarat Costel Lăpuşneanu.
Fermierul nu dispune de spaţii de depozitare şi vinde recolta de la roata combinei! Raportat la producţia obţinută (5,5 t/ha de pe 170 ha), grâul a fost bine comercializat la preţul de 62 de bani/kg. La orz, a primit doar 56 de bani/kg, iar pentru porumb şi mai puţin: 52-54 bani/kg. „Au vândut mai bine cei care au încheiat contracte futures în iulie-august, au mai câştigat 10-15 bani/kg la porumb!”, a susţinut fermierul.“Bunăoară, un randament productiv de 10 t/ha, cu încasări de 5.000 lei/ha şi costuri, să zicem, sub 4.000 lei/ha aduce un profit brut de peste 20%. Ceea ce este mai mult decât mulţumitor”, a apreciat Costel Lăpuşneanu.

 

MEDIA COSTURILOR LA HECTAR BATE PE LA 600 EURO!
Pentru soţii Maria şi Telu Voicu, toate culturile sunt profitabile dacă aduc încasări de peste o mie de lei/hectar. „Rapiţa este o cultură foarte profitabilă dacă e un an bun, însă trebuie menţionat faptul că este capricioasă rău. Şi cultura de grâu este aducătoare de profit. La 7 tone producţie medie la hectar, înmulţit cu 170 euro, dă 1.200 euro/ha. O sumă bună! Cultura care aduce profit de 1.000 lei pe hectar este deosebit de rentabilă!”, a opinat Telu Voicu. Şi a continuat să argumenteze făcând nişte calcule simple: „Nivelul de cheltuială medie pe hectar a unei culturi, de la înfiinţare şi până la recoltare, este undeva la 600 euro. Dacă mai pui la socoteală arenda (150 euro), urcă la 750 spre 800 euro la hectar. Şi cum mai intră în calcul şi subvenţia (170 euro/ha), se ajunge cam la 600-650 euro maximum cheltuieli pe hectar. Cam aicea bate media costurilor la hectar la toate culturile de bază”.


AN DE AN, SE BLOCHEAZĂ PORTURILE
Dobrogeanul Gheorghe Şerban spune că în campania de recoltare nenorocirea mare e blocajul mijloacelor de transport. „Unii fac stocuri, alţii nu! Dar dacă vreţi, eu le spun şi fermierilor că cea mai mare problemă la recoltat este cu cea mijloacele de transport! Atunci se blochează în port, e nenorocire să stai cu un «cârd» de combine în câmp. Dacă-s ale tale, e greu, că plăteşti omul şi nu produce, iar cu utilajele, la fel: sunt scumpe şi nu-ţi produc! Cu maşinile de recoltat închiriate, aşişderea, te ceartă combinerul că el este plătit la hectar şi nu lucrează! Când fac contract de închiriat combine, primul lucru mă întreabă cum stau cu transportul producţiei din câmp! Pentru că ei vin să muncească şi nicidecum să aştepte camioanele la încărcat!”
Inginerul Gheorghe Şerban a concluzionat: „Deci asta este o problemă mare pentru că se blochează Portul Constanţa, pentru că acolo sunt interese divergente! Când vine un vapor pentru a prelua orz, traderii opresc totul şi încarcă. Şi stau producătorii cu grâul la coadă pe autostradă câte două zile şi două nopţi pentru un camion. Asta se întâmplă în fiecare an, niciodată nu a fost altfel!”
Dar fermierul dobrogean pare să fi găsit soluţia: „Cel mai bine e să ai un depozit de tranzit, să duci acolo. Mare, încăpător, în funcţie de câte hectare lucrezi şi de fermierii cu care te învecinezi şi care vor să facă chestia asta!”

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 59 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

Un milion de euro a costat investiţia realizată de Agricost în Insula Mare a Brăilei prin care a fost redus cu 20% consumul de pesticide.

Interviu cu LUCIAN BUZDUGAN, preşedinte Consiliul de Administraţie Agricost

 

Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ

Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2017 Noutăţi Lemken la Agritechnica 2017
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?