Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Statul îşi ia înapoi jucăriile stricate

Publicat: 03 octombrie 2017 - 13:15
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

MADR-ul şi ANIF-ul au deja baza legală pentru a lăsa fără infrastructura de irigaţii secundară OUAI-urile şi federaţiile care nu s-au îngrijit până acum să irige şi să păstreze în stare bună de funcţionare acea parte a sistemului de irigaţii care duce apa până la culturi. 

Decizia nu este una neapărat proastă. Statul are dreptul să îşi treacă din nou în proprietate lucrurile administrate incompetent sau cu rea-credinţă de organizaţiile de utilizatori ai apei pentru irigaţii. Nu e proastă cu o singură condiţie: statul să se dovedească un administrator competent şi nu unul care îşi sacrifică bugetul pentru interese clientelare.

Irigatii

ANIF-ul stă cu ochii pe OUAI-uri
Legea 133/2017 a adus o serie de modificări şi de adăugiri Legii 138/2004 privind îmbunătăţirile funciare. La art. 29 avem două completări care conferă ANIF-ului dreptul să verifice modul în care sunt utilizate reţelele de irigaţii şi dreptul de a propune Guvernului scoaterea din folosinţa sau proprietatea OUAI-urilor a reţelelor care au fost prost administrate. La sfârşitul lunii iulie a.c., MADR a emis Ordinul 261, punând astfel la dispoziţia ANIF-ului toată baza legală pentru, de ce să nu-i spunem pe nume, renaţionalizarea acelor reţele de irigaţii care nu au fost utilizate eficient sau au fost pur şi simplu sunt lăsate de izbelişte. Un singur articol important are Ord. 261/2017: ”Se aprobă procedura de predare către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi a terenurilor aferente acesteia, primită în folosinţă gratuită sau în proprietatea organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare sau a federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare, prevăzută în anexa care face parte din prezentul ordin”. Simplu ca bună ziua! Celălalt articol prevede numai că ordinul va fi publicat în Monitorul Oficial. Semnat: Petre Daea.
Să coborâm, aşadar, în subsolul ordinului, în Anexă, unde sunt mai multe articole, ale căror prevederi vor produce efecte interesante în agricultura noastră. La art. 5, alin. 2., federaţiile şi organizaţiile sunt obligate să predea ”infrastructura dobândită în starea în care a fost preluată, inclusiv cu îmbunătăţirile aduse ulterior”. Bun, să ne oprim un pic asupra acestei obligaţii. Vorbim de OUAI-uri care nu au avut grijă de infrastructura primită cu ani în urmă. Bunul primit a fost distrus şi a devenit complet nefuncţional. Ce va face statul dacă i se va pune în braţe o infrastructură de irigaţii aproape complet distrusă, într-o stare mai proastă decât a fost atunci când a dat-o în folosinţa unui OUAI? Îl va pune pe utilizator să plătească avariile? Cum va recupera pierderile? Va fi cineva tras la răspundere pentru daunele pricinuite? Să nu uităm că au fost investiţi bani mulţi de la Banca Mondială pentru refacerea unor reţele de irigaţii, iar acele reţele tot nu au fost folosite, iar între timp au fost distruse încă o dată. Vedeţi sistemul Sadova-Corabia, beneficiar al banilor de la BM, dar nefolosit ulterior de către OUAI-uri.

„Băieţii deştepţi” stau la pândă
În anexa Ordinului 261/2017 sunt stipulate obligaţii şi pentru ANIF. Sumedenie de obligaţii, încât îţi vine parcă să-i plângi de milă! Ia auziţi: ”să preia, să gestioneze, să întreţină, să repare şi să exploateze în interesul public al tuturor beneficiarilor deţinători de terenuri situate pe teritoriul agenţiei infrastructura de îmbunătăţiri funciare...”. Mai departe: ”să menţină infrastructura în stare de funcţionare”, ”să asigure un nivel optim al apei pentru irigaţii”. Ca să poată să-şi îndeplinească obligaţiile, ANIF-ul are nevoie de resurse: umane, financiare, tehnice, logistice. Schema de personal a fost extinsă, prin lege, dar nu neapărat cu muncitori care să pună osul la treabă. Banii vor veni de la bugetul public. Utilaje nu are ANIF-ul, dar au firmele private gata să-şi ofere serviciile. Firmele unor „băieţi deştepţi”. Tot aceste firme aduc şi muncitorii, aşa că ANIF-ul nu trebuie decât să scoată banii. ”Are ţara bani” a fost una dintre primele afirmaţii ale lui Petre Daea ca ministru. Cu o astfel de convigere, ministrul nu a ezitat să semneze un ordin prin care statul îşi ia înapoi infrastructura de irigaţii secundară şi e pregătit să cheltuiască bani pentru aceasta. Erau bani europeni destinaţi infrastructurii pentru irigaţii, dar se vede treaba că MADR-ul condus de Daea preferă să toace banii din bugetul naţional.

Înapoi la vechile practici
Aş putea spune că Legea 133/2017 şi Ordinul 216/2017 deschid un capitol nou în epopeea sistemului naţional de irigaţii (SNI), dar nu prea avem aşa multă noutate, fiindcă prevederile acestor două documente legislative reprezintă de fapt întoarceri în trecut, în trecutul acela dinaintea aderării la UE. Statul se implică masiv în SNI, a reintrodus subvenţiile, iar acum preia infrastructura secundară de la OUAI-uri care s-au dovedit nepricepute. Desigur, dacă aceste OUAI-uri şi federaţii ar fi reuşit să utilizeze bine reţelele, adică să facă investiţii cu bani europeni, statul nu ar fi avut acum motive serioase să le deposedeze. Este un eşec mai vechi al unor OUAI-uri, iar cauzele acestui eşec sunt multiple. Numesc două dintre acestea: 1) incapacitatea fermierilor mici şi mijlocii de a se asocia şi de a lucra eficient în cadrul acestor asociaţii şi 2) incapacitatea lor de a accesa banii europeni destinaţi infrastructurii secundare. Unele OUAI-uri sunt funcţionale, au irigat masiv şi în această vară, altele au dat pur şi simplu chix şi cel mai probabil abia aşteaptă să predea ANIF-ului infrastructura de irigaţii. Adică, abia aşteaptă să predea statului ceea ce statul i-a dat cu ani în urmă ca să îmbunătăţească şi să folosească pentru a asigura culturilor agricole apa vitală în condiţii de secetă. Să sperăm că statul nu le va lăsa fără infrastructura de irigaţii pe acele OUAI-uri care poate nu activează la cele mai înalte standarde, dar sunt pe drumul cel bun.

 

FERMIERII NU AU AUZIT ÎNCĂ DE ORDINUL 216
L-am sunat pe Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR), să discutăm despre efectele Ordinului 261 în lumea noastră agricolă, dar omul mi-a spus că se află în spital, aşa că i-am urat sănătate şi nu am mai iniţiat nici o conversaţie. Am reuşit să discut în schimb cu Gavrilă Tuchiluş, fermier care conduce şi un OUAI în judeţul Galaţi. Agricultorul nu ştia că a fost emis Ordinul 261, dar mi-a dezvăluit că în iunie a.c., imediat după expoziţia AgriPlanta, a pledat la minister pentru construirea canalului Dunăre-Siret. I s-a spus că nu sunt bani. Fermierul a mai cerut atunci funcţionarilor de la Bucureşti să repare ANIF-ul sifoanele, element important în infrastructura de irigaţii. La discuţie a fost prezent şi şeful ANIF, Florin - Ionuţ Barbu. Uite că statul e dispus să preia nu numai sifoanele, ci toată infrastructura de irigaţii secundară!
Am reuşit să vorbesc şi cu fermierul Cornel Stroescu. Nici el nu auzise de ordinul cu pricina. {i-a exprimat în schimb neîncrederea faţă de stat: ”Va repara infrastructura de irigaţii aşa cum ne-a făcut autostrăzi şi şcoli. Eu am cerut mereu să existe un parteneriat public-privat. Statul trebuie să ţină cont şi de noi, fiindcă de la noi încasează taxe şi impozite”.


Articol publicat in revista Ferma nr. 16 (199) (15-30 septembrie)

Vizualizat: 532 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?