Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Staţiunea de Pajişti de la Vaslui - un nou început

Publicat: 26 iunie 2019 - 16:02
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui a desfăşurat prima ediţie a ,,Zilei porţilor deschise”. Evenimentul a fost structurat în două secvenţe, prima parte fiind destinată vizitei şi observaţiilor în câmpurile experimentale, iar cea de-a doua parte cuprinzând prezentări şi analize statistice, ştiinţifice şi organizatorice privind perspectivele sectorului. 

Au fost prezenţi aproximativ o sută de reprezentanţi ai învăţământului superior şi ai cercetării din domeniul pajiştilor, fermieri şi specialişti practicieni, colaboratori şi autorităţi locale şi naţionale.
”Deşi dificultăţile au fost enorme, la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui au continuat cercetările în toată perioada precedentă şi, acum, pornind pe drumul redresării temeinice, putem vorbi chiar şi despre realizări, inclusiv de noi soiuri. Au fost perioade când nu s-a primit nici un leu pentru cercetare. Am adus bani de acasă şi am susţinut întreţinerea câmpurilor experimentale, deoarece nu am putut să renunţ la acest material biologic extrem de valoros şi care a fost adunat în zeci de ani de muncă. Acum, am deschis porţile pentru a se vedea exact starea unităţii şi, mai ales, pentru a fi observate în câmp cercetările”, menţiona Doina Silistru, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Senatul României, creator de soiuri la Staţiunea de Pajişti Vaslui şi cea care a prezentat câmpurile experimentale. Aşadar, am putut vedea 33 de rânduri, cu câte zece plante pe rând, fiecare reprezentând câte o clonă. Din acele câmpuri se realizează selecţia celor mai frumoase plante, elitele, în funcţie de obiectivul de ameliorare urmărit. Respectivele elite sunt folosite mai departe, pentru crearea soiului urmărit de către ameliorator. “În principal, noi urmărim rezistenţa la cădere, deoarece nu poţi înmulţi un soi dacă nu produce sămânţă, urmărim să aibă şi lăstari generativi pentru o perioadă mai mare şi, bineînţeles, calitatea respectivului soi”, a precizat Doina Silistru.

Staţiunea de Pajişti de la Vaslui - un nou începutClick pe poza pentru galerie!

Creatori de soiuri la speciile de obsigă nearistată, pir crestat şi sparcetă
Staţiunea pentru Pajişti Vaslui este singura unitate din ţară care studiază şi creează soiuri noi la speciile Bromus inermis (obsigă nearistată), Agropyron pectiniforme (pir crestat), Onobrychis viciifolia (sparcetă), specii adaptate condiţiilor de stepă şi silvostepă. Staţiunea elaborează tehnologii de multiplicare a seminţelor de obsigă nearistată şi de sparcetă din categorii biologice superioare, precum şi tehnologii moderne de cultură a pajiştilor. Elaborează tehnologii de îmbunătăţire a pajiştilor permanente, a celor afectate de eroziune şi de alunecări de suprafaţă. Cum din cele aproximativ cinci milioane de hectare de pajişti, 67,5% sunt situate pe versanţi, iar pe 63% din suprafaţa acestora se manifestă fenomenul de eroziune, se impun continuarea şi intensificarea activităţii de creare de noi soiuri la speciile de graminee şi de leguminoase perene de pajişti, care rezistă pe aceste terenuri. ”Astăzi, la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui vorbim despre un nou început. Dar nu despre un început în câmp, aici existând deja o tradiţie şi realizări ştiinţifice deosebite, unele obţinute în condiţii chiar extrem de grele”, sublinia Valeriu Tabără.

Eforturi pentru punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui a fost înfiinţată în 1981, având atunci 1030 hectare. Începând cu 1990, SCDP Vaslui şi-a diminuat suprafeţele, ca urmare a ocupării abuzive şi a retrocedării terenurilor, ajungând în prezent la 253,54 ha. Diminuarea suprafeţelor a cauzat reducerea personalului de la 123 salariaţi în anul 1982, la 30 angajaţi în prezent. ” Nu este uşor, dar cu multă încredere şi cu entuziasm, am început reaşezarea pe un anumit drum al normalităţii. Ne propunem să continuăm activităţile de creare de soiuri distincte, uniforme şi stabile cu valoare nutritivă superioară la speciile Bromus inermis, Agropyron pectiniforme şi Onobrychis viciifolia şi de producere de sămânţă din categorii biologice superioare SA şi PB la soiurile noi. Vizăm, de asemenea, îmbunătăţirea tehnologiilor de cultură a pajiştilor afectate de eroziune şi alunecări de suprafaţă, valorificarea multifuncţionalităţii pajiştilor în contextul dezvoltării durabile a agriculturii şi protecţiei mediului, precum şi studiul bolilor şi dăunătorilor din culturile de graminee şi leguminoase perene din zona de influenţă a SCDP Vaslui”, expunea Simona Dumitriu, director al SCDP Vaslui.

Pajiştile - o resursă naturală colosală
”În cadrul SCDP Vaslui a început, practic, o acţiune care trebuie multiplicată şi generalizată, respectiv organizarea de evenimente publice la unităţile care erau pe cale de dispariţie, dar care, acum, reînvie ca urmare a susţinerii de care au beneficiat în ultimii doi ani”, transmitea Maricel Dima. Secretarul de stat în MADR sublinia că România este înregistrată la UE cu 4,8 milioane de hectare de pajişti, un teritoriu cât Belgia, Olanda şi Elveţia la un loc. “Această suprafaţă reprezintă 33-34% din suprafaţa agricolă a României, de aproximativ 14 milioane de hectare. Aşadar, având în vedere dificultăţile unităţii de la Timişoara, cu cele trei unităţi româneşti de cercetare, respectiv SCDP Vaslui, ICDP Braşov şi SCDCES Perieni-Vaslui, gestionăm o resursă naturală colosală”, încheia Maricel Dima.

Doina Silistru_b
Doina Silistru: “Este o mândrie să spunem că am rezistat şi cu multă încredere am deschis porţile pentru a arăta ceea ce am păstrat valoros şi ceea ce dorim să realizăm în continuare, de fapt pentru a susţine cu creaţii autohtone producţii zootehnice ridicate la costuri scăzute”.

Simona-Dumitru - dreapta_b
Simona Dumitriu: “Cu personalul rămas în grilă (30 de salariaţi - n.r.), luptăm să atingem obiectivul fundamental al activităţii, respectiv punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin creşterea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere. Desigur, totul în concordanţă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico - socială, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului”.

Tabara - stanga_b

Valeriu Tabără: “Este îmbucurător faptul că s-a putut relua activitatea Staţiunii de Pajişti de la Vaslui, o instituţie asupra căreia s-au făcut presiuni formidabile. Îmi amintesc, atunci când eram ministru, aproape invariabil începeau discuţiile de dimineaţă cu semnalele de la Vaslui şi de la Secuieni-Neamţ, de unde se tot lua pământul. Cred că peste tot în ţară administraţiile publice locale şi judeţene şi-au dat seama că unităţile de cercetare sunt şi trebuie să fie un sprijin pentru identificarea de soluţii ştiinţifice şi pentru aplicarea unor măsuri deosebite pentru valorificarea resurselor şi pentru gestionarea complexului de factori care influenţează activităţile agro-zootehnice, pe termen lung”.

 

ŞASE BREVETE DE INVENŢIE
În ceea ce priveşte activitatea de creare de noi soiuri la speciile obsigă nearistată, pir crestat, sparcetă, unitatea vasluiană a obţinut şase brevete de invenţie (sparcetă - soiurile Ana Maria şi Sersil, obsigă nearistată - soiurile Mihaela, Iulia Safir şi Maia Safir şi pir crestat - soiul Flaviu). Staţiunea de Pajişti de la Vaslui mai deţine două certificate de omologare la specia obsigă nearistată - soiurile Doina şi Olga. În anul 2019, se află în ANUL I pentru testare la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, soiul de obsigă nearistată Vaslui 8.


UN VAST MATERIAL BIOLOGIC VAOROS
Soiurile create la SCDP Vaslui se caracterizează prin productivitate, calitate superioară şi adaptabilitate ridicată la condiţii nefavorabile faţă de soiurile vechi. În activitatea de creare de noi soiuri la SCDP Vaslui, la cele trei specii menţionate s-a acumulat un vast material biologic valoros, la ora actuală fiind păstrate sub formă vegetativă şi sub formă de sămânţă şi formele parentale ale soiurilor brevetate/omologate şi de perspectivă, ceea ce va permite ca într-o perioadă scurtă să se obţină noi soiuri. ”Procesul de ameliorare şi creare de noi soiuri prezintă un grad ridicat de complexitate atât prin durata lui (cel puţin 10 ani), cât şi prin numărul mare de provenienţe studiate, la care se fac foarte multe observaţii, măsurători, determinări, numărători, atât la plante individuale, cât şi în cultură pentru furaj, analize chimice (P.B., C.B., P, K, Ca, s.a.), determinarea substanţei uscate, masa de rădăcini, greutate volumetrică, humus ş.a.m.d. Deosebit de important pentru fermieri este faptul că în câmpurile de la Vaslui se poate observa, de exemplu, cât de bine şi cât de mult poate exista o cultură de obsigă nearistată. Avem culturi care se află în câmp de 20 de ani şi care arată nemaipomenit de bine. Această specie este foarte rezistentă la secetă şi, cel mai important, nu moare. Iar, dacă se aplică o tehnologie corectă de păşunat şi de cosit, este garantată longevitatea şi, mai ales, productivitatea, fără prea multe cheltuieli. În plus, cu ajutorul acestei culturi, prin reînsămânţare, poate fi prelungită viaţa lucernierelor aflate pe final. Există variante de cultură extrem de compacte şi cu lăstari generativi inclusiv în anul 20 de existenţă, deci se poate produce şi sămânţă ”, explica Doina Silistru.

 

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 11/238 (ediţia 15-30 iunie 2019)

Vizualizat: 183 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!