Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Starea semănăturilor de toamnă la sfârşit de an

Publicat: 10 ianuarie 2020 - 15:34
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ne apropiem cu paşi repezi de finalul unui an calendaristic. În curând, agricultorii vor intra într-o binemeritată perioadă de... repaus. Au avut mult de lucru în campania de toamnă, „înverzind” câmpurile cu cerealele păioase şi cu rapiţa de toamnă, ori „înnegrindu-le” cu brazdele adânci trase de pluguri.

Pe mulţi fermieri, vremea bună de lucru i-a ajutat să încheie în condiţii favorabile lucrările de sezon. Din punct de vedere fenologic, semănăturile de toamnă îşi urmează parcursul normal de creştere şi dezvoltare, cu excepţia zonelor depresionare, unde ritmurile vegetative ale plantelor sunt uşor mai lente. În acelaşi timp, condiţiile agrometeorologice favorizează procesele de călire şi de adaptare la condiţiile de iernare.

jurnal_1d219_b

BRĂILA
“Nu am semănat rapiţă!”
Fermierii brăileni au depus toate eforturile pentru a încheia în cel mai scurt timp lucrările din campania agricolă de toamnă. “La această dată, în cooperativa noastră s-au finalizat arăturile pe întreaga suprafaţă programată. Semănăturile arată foarte bine, dar încă mai persistă seceta pedologică. Aşa că trebuie apă în continuare”, ne-a declarat Vasile Barac, preşedintele Cooperativei Agricole Unirea Şuţeşti, din judeţul Brăila.
Potrivit producătorului agricol brăilean, cooperatorii de la Unirea Şuţeşti nu au semănat rapiţă de toamnă anul acesta. Motivul a fost lesne de înţeles: nu au dorit să-şi asume riscul, ca în sezonul de producţie trecut, când au pierdut toată rapiţa de pe cele 250 de hectare însămânţate. “Câmpurile cultivate cu grâu arată foarte bine la această oră; plantele vor intra în iarnă fără probleme. Rapiţă nu am semănat deoarece nu a fost ploaie. Am riscat anul trecut şi am pierdut”, a precizat fermierul brăilean.

Un an bun pentru grâu
Vasile Barac a explicat că anul acesta este unul bun pentru grâu, cultura fiind bine dezvoltată şi plantele înfrăţite corespunzător. Fermierii, majoritatea membrilor cooperatori, au tratat câmpurile, pentru că grâul a fost un pic mai avansat în dezvoltare. Dar în zona Bărăganului Brăilean mai trebuie precipitaţii în cantitate mare, întrucât nu s-a refăcut capacitatea de câmp pentru apă.
Cooperativa Agricolă Unirea Şuţeşti a fost înfiinţată în anul 2011. În prezent numărul membrilor se apropie de 20, care în total lucrează 3.100 de hectare. Potrivit liderului, principalele avantaje se regăsesc în faptul că la comercializarea produselor agricole se pot obţine preţuri bune datorită cantităţilor mai mari livrate, iar la achiziţia de inputuri discounturile pot ajunge şi până la 45% din preţul de listă.
În anul 2018, cifra de afaceri a Cooperativei Agricole din Şuţeşti a fost de 11.150.383 lei, iar profitul net obţinut de 224.607 lei.

jurnal_2d219_b

BUZĂU
O campanie agricolă normală
În judeţul Buzău, lucrările campaniei de toamnă nu au fost întârziate, culturile fiind răsărite în întregime. „Rapiţa - acolo unde a fost semănată ceva mai devreme - a răsărit. Cu păioase avem înfiinţate în jur la 300 ha. Culturile arată bine, precipitaţile căzute în ultima perioadă le-au adus la un stadiu de dezvoltare normală. Faţă de anul trecut, câmpul arată foarte bine, mai ales că în sezonul anterior grâul de toamnă a plecat în vegetaţie la începutul lunii martie”, ne-a declarat Bogdan-Mădălin Ungureanu, preşedintele Cooperativei Agricole Călmăţui Izvoare din judeţul Buzău.

Tratament fitosanitar cu insecticide sistemice şi de contact
Cooperatorul buzoian spune că producătorii agricoli au fost nevoiţi să aplice tratamente cu un insecticid, deoarece sămânţa nu a fost tratată tocmai pentru a respecta reglementările în vigoare. „A fost necesară această măsură în plus de protecţie, mai ales pentru că temperaturile crescute în perioada de după semănat au fost propice pentru atacul insectelor. Astfel, am intervenit în câmp considerând că a fost necesar să aplicăm tratamente cu insecticide sistemice şi de contact”, a explicat Bogdan-Mădălin Ungureanu.
Cooperativa Agricolă Călmăţui Izvoare din Verneşti are în lucru peste o mie de hectare de teren.

TIMIŞ
Un an agricol deosebit de greu
Pentru fermierii timişeni, campania agricolă de toamnă nu a fost una uşoară; lucrările sezonului s-au desfăşurat destul de anevoios şi cu probleme. “Principala cauză a fost lipsa precipitaţiilor. Nu am avut ploaie până în decembrie. Drept urmare, nu au răsărit plantele, s-a lucrat foarte greu la pregătirea terenului şi cu mare greutate s-au realizat arăturile adânci de toamnă”, ne-a declarat cu amărăciune Dionisie-Szilard Szekely, preşedintele Cooperativei Agricole Tormac din judeţul Timiş.

Solul acid nu permite cultivarea rapiţei
Aşadar, culturile de cereale păioase sunt întârziate din punct de vedere vegetativ, întrucât
abia în decembrie au început să iasă din pământ. “Noi am terminat de efectuat ogoarele, dar în zona noastră mai sunt producători agricoli care au tractoarele cu pluguri la lucru în câmp. Rapiţă nu punem pentru că solul este acid. Folosim amendamente pentru a regla pH-ul, dar sunt cam scumpe şi ne încarcă la cheltuieli. În total, lucrăm în jur de 2.000 de hectare, din care jumătate din suprafaţă este ocupată cu grâu”, a susţinut fermierul timişean. Ar fi trebuit să fie aplicate tratamentele fitosanitare, însă cultura de cereale păioase nu este răsărită corespunzător din pământ.

OLT
“E o harababură!”
Fermierul Claudiu Vezeanu, administratorul societăţii VEZ Agro SRL, lucrează1.300 de hectare de teren agricol pe raza comunei Radomireşti, situată în Câmpia Română. “E greu. Rapiţa a răsărit, dar este compromisă. Grâul la fel. Nici nu a apucat să înfrăţească şi deja a început îngheţul la sol. E o harababură! La noi a fost deficit foarte mare de apă, de la 15 iulie dacă a plouat 2-3 litri/mp”, a susţinut cu mâhnire în glas cultivatorul din Olt.
Acesta a însămânţat rapiţă pe vreo 400 de hectare, din care a întors aproape jumătate, iar cu grâu a cultivat 700 ha. De asemenea, a realizat arăturile de toamnă pe circa 600 ha.
În zona în care îşi desfăşoară activitatea tânărul fermier, seceta se instalează destul de timpuriu, de aceea culturile de primăvară au o pondere mai mică. În special porumbul ocupă suprafeţe extrem de reduse de la un an la altul, pentru că, în lipsa precipitaţiilor, oferă producţii mici la hectar. Aşa că în structura de producţie a fermei predomină semănăturile de toamnă, în mod deosebit cerealele păioase. “Până acuma e mai bine decât anul trecut, dar tot prost este sezonul de producţie agricolă. Să sperăm că se va mai îndrepta vremea şi culturile vor mai recupera din întârzierea vegetativă”, a concluzionat cultivatorul.

GALAŢI
Rapiţa a fost păscută de oi!
Inginerul Costel Lăpuşneanu lucrează în comuna gălăţeană Vârlezi o suprafaţă de 550 hectare de teren, mare parte preluate cu contract de arendă. Fermierul s-a declarat mulţumit că a reuşit să termine aproape la timp şi în condiţii de calitate lucrările agricole. “A fost o campanie foarte bună, cu toate că am întârziat niţeluş cu arăturile adânci de toamnă. Am reuşit să însămânţez cu grâu 300 ha şi cu orz 100 ha. Culturile sunt bine înfrăţite şi au intrat în repausul vegetativ în condiţii normale”, ne-a declarat cultivatorul.
Fermierul nu şi-a dorit să cultive rapiţă în acest an. De ce? O explică chiar el: ”Anul trecut semănasem vreo 60 de hectare, dar au păscut-o oile sau au mâncat-o gângăniile. Cultura a prins o ploicică la timp, a avut o răsărire foarte bună, a avut şi densitate, deci s-a dezvoltat frumos. Însă până în primăvară nu a mai rămas mare lucru din ea, căci au mâncat-o toată iarna turmele de oi”.
Costel Lăpuşneanu a susţinut că nu a fost cazul să trateze culturile de cereale păioase.
În zonă, terenul s-a lucrat foarte bine. A realizat ogoare adânci de toamnă pe 150 de hectare pentru culturile de primăvară. “De anul acesta mi-am mutat ferma - sediul şi incinta - pe un loc numai bun, cu deschidere la drumul naţional, unde am acces cu camioanele şi utilajele grele. De asemenea, mi-am mai cumpărat un tractor de 200 cai putere, care m-a costat vreo 100 de mii de euro”, a ţinut să precizeze fermierul gălăţean.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

 

Vizualizat: 576 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!