STAREA CULTURILOR . Zăpada - credit nerambursabil şi fără dobândă!

Culturile de păioase şi de rapiţă arată destul de bine, îndeosebi în zone unde episoadele de secetă severă

s-au manifestat destul de dur.

MOLDOVA

“Ninsoarea asta ne dă speranţe că are să fie un an bun!”   

În sudul Moldovei a nins binişor, culturile de toamnă fiind acoperite de un strat de zăpadă gros de 20-30 cm.

“Suntem mulţumiţi de starea de vegetaţie a semănăturilor de toamnă, deşi plantele nu s-au dezvoltat corespunzător în lipsa apei, nici nu sunt motive să întoarcem”, ne-a declarat inginerul Ionuţ Pavel, directorul Cooperativei Drumul Belşugului din Tecuci.    

Cooperatorii au semănat 1.000 de hectare de rapiţă şi 3.000 cu cereale păioase, grâu, orz şi triticale.

Ei spun că de la 1 octombrie şi până la ninsorile din ultimele zile s-au adunat în sol, cu aproximaţie, 120 de litri, ceea ce înseamnă că e mai bine decât anul trecut.  

Fertilizarea de toamnă sărită din tehnologie

“Trist este că din cauza secetei puţini fermieri s-au încumetat să fertilizeze culturile. Nici bani nu au fost, dar nici la finanţare producătorii nu au avut apetit de a lua cumpăra substanţele azotoase, gândind că mai rău face dacă le aplică în lipsa apei.

În primăvară vor interveni în două rânduri cu azotat de amoniu sau uree, în doze de 150-200 kg/ha”, a precizat Ionuţ Pavel.

Cooperativa Drumul Belşugului s-a preocupat de aprovizionarea cantităţilor de îngrăşăminte prin licitaţie şi selecţie de ofertă. Pe piaţă, preţurile fertilizanţilor au scăzut un pic, dar încă se menţin la un nivel ridicat  

BUZĂU

Culturi întâziate

Până să vină valul de ninsoare, în judeţul Buzăucăzuseră 92 de litri pe mp, de la 1 septembrie. “Foarte puţin! Pe acest fond, am semănat 300 de hectare cu orz, grâu şi rapiţă; culturile, ca stare de vegetaţie, sunt întârzitate, au răsărire, talia este mică şi nu au avut timp şi condiţii de înfrăţire”,

a susţinut inginerul Gheorge Tuzu.

Cultivatorul buzoian a ales să fertilizeze cu 150 kg/ha de îngrăşăminte chimice complexe (NPK20: 20: 0), doar grâul de sămânţă, înfiinţat pe 30 ha. “Trebui să ne mulţumim şi cu producţii mai mici pentru că avem în sol un minus de vreo 400 litri de apă la hectar! Aşteptăm să vedem cum va fi vremea în continuare!”, a opinat fermierul.  

Potrivit acestuia, în ferma sa a redus la minimum costurile pe hectar; sămânţa, motorina, celelalte cheltuieli, (fără îngrăşăminte) se duc undeva spre 900-1.000 de lei pe hectar.   

“Din cauza schimbărilor climatice, majoritatea fermierilor au preferat să pună mai mult culturi de toamnă, tot se obţine o tonă două la hectar, în timp ce la porumb sau floarea soarelui paguba este mult mai mare.

De aceea, în judeţul Buzău au crescut suprafeţele de rapiţă şi cereale păioase”, a precizat Gheorghe Tuzu.

DOBROGEA

Dumitru Manole a renunţat la arătură!

“În Dobrogea, zăpada căzută în aceste zile e un credit fără dobânzi nerambursabil!”, ne-a declarat bucuros dr. ing. Dumitru Manole.     

Fermierul din Amzacea a semănat în condiţii de secetă pedologică 500 de hectare cu grâu, cultura răsărind la jumătatea lunii decembrie.  

Sistemul lucrărilor minime ale solului începe să dea roade şi pe terenurile greu încercate de secetă de la Amzacea.

Constrâns de schimbările climatice, veteranul câmpurilor dobrogene a schimbat tehnologia de prelucrare a solului, renunţând la plug.

“De două sezoane am schimbat sistema de maşini, ca şi tehnologia, astfel încât nu mai întorc brazda. În afară de reducerea costurilor de producţie, conservării apei, a uzurii maşinilor şi utilajelor agricole, un alt avantaj este că solul este mai bine protejat. Am făcut investiţii de 330.000 mii de euro în urma cărora am modernizat ferma. Astfel, am achiziţionat un tractor de 400 CP şi maşini de semănat performante cu ajutorul cărora finalizez campania la grâu în cel mult 10 zile bune de lucru”, ne-a declarat cultivatorul din judeţulConstanţa.

Dumitru Manole seamănă soiuri şi româneşti şi străine care şi-au demonstrat caracteristicile agronomice în câmpurile de testare ale fermei.  

De asemenea, odată cu încorporarea seminţei în sol, terenul a fost fertilizat cu 70-80 kg de fosfor şi 40 de azot s.a. la hectar.

După cum susţine, probleme au fost cu dipterele (un complex de specii dăunătoare, fitofage, cunoscute ca muştele cerealelor). Intervenţia s-a dovedit a fi dificilă, deoarece au fost temperaturi nocturne de zero grade şi substanţele de combatere îşi pierd din eficacitate.

Însă grâul a regenerat şi atacurile dăunătorilor nu au afectat prea mult plantele de cultură.

“Deocamdată, trebuie să fim rezervaţi pentru că în Dobrogea, câmpurile au nevoie de apă, la profilul de sol 0-30 cm deficitul de umiditate este de 360 mc pe hectar, iar în profunzime de încă 600 mc. În rest, aşteptăm veşti bune de la ANM!”, a precizat Dumitru Manole.

Iată ce spune prognoza meteo

Pentru perioada imediat următoare, meteorologii anunţă valorile termice vor fi mai ridicate, în sud-vestul, nord-estul şi local în vestul, nord-vestul şi centrul ţării, dar şi precipitaţii excedentare în zona Carpaţilor Occidentali şi în jumătatea nordică a Carpaţilor Orientali.

De asemenea, regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile extracarpatice, mai ales în cele sudice.

Starea culturilor

Potrivit ANM, ritmurile de creştere şi dezvoltare ale speciilor de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) se vor desfăşura uşor mai lent în aproape toate regiunile, iar în zonele nordice şi centrale se va înregistra starea de repaus vegetativ.

Culturile de orz şi grâu de toamnă vor parcurge fazele de răsărire, apariţie a frunzei a treia şi înfrăţire (20-100%), în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

Sub aspect fenologic, rapiţa semănată în epoca optimă va înregistra dezvoltarea aparatului foliar (7-12frunze).

Marian MUŞAT