Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Starea culturilor de câmp - seceta pedologică rămâne de actualitate

Publicat: 10 aprilie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După o iarnă grea, marcată de vremea geroasă din primele două luni ale acestui an, fermierii s-au mutat cu treburile în câmp să vadă “ce a mai ieşit de sub zăpadă”

Click pe poza pentru galerie!

Primăvara a început sub auspiciile unei ierni întârziate. Zilele însorite au favorizat pornirea în vegetaţie a firavelor plante, dar diferenţele de temperatură de la zi la noapte (nopţi cu temperaturi de sub 0 °C) nu asigură evoluţia optimă a culturilor.

În ciuda zăpezilor abundente din ultima lună a iernii, principala temere a fermierilor din vestul ţării rămâne seceta pedologică, intensificată de vânt. „Anul 2012 a început cam prost pentru agricultură, pentru că am avut secetă în toamnă, iar în ianuarie, ger fără precipitaţii.

Am avut noroc că au venit zăpezile din februarie. S-a refăcut necesarul de apă, dar vântul din ultimele zile a cam zvântat terenul”, ne-a spus Mihai Nagy Iuhasz, fermier din localitatea arădeană Nădlac, unde exploatează 1300 ha de teren.

Ninsorile abundente din lunile precedente au refăcut la limită rezerva de apă a solului, însă umiditatea în sol nu e suficientă pentru dezvoltarea optimă a plantelor. “Necesarul de apă s-a mai refăcut, dar nu este suficient pentru un an foarte bun.

Am fost să fac controlul la rapiţa semănată pe 230 ha şi, din păcate, e compromisă total, neavând densitatea corespunzătoare. Avem o densitate insuficientă, de 3-5 plante pe metru pătrat. Cultura va fi întoarsă”, a precizat Mihai Nagy Iuhasz.

Fermierii spun că nu toată apa rezultată din topirea zăpezilor a ajuns la rădăcina plantelor. „Deocamdată este încă lipsă de apă în pământ. Ar mai trebui să plouă, pentru că la seceta cu care ne-am confruntat, zăpada nu a fost suficientă. Anul trecut, în vestul ţării, la Nădlac, timp de vreo patru luni, nu a căzut aproape nici un strop de ploaie.

Ulterior, chiar dacă zăpada a ajuns la 50 cm, în unele regiuni, nu a fost de ajuns, pentru că s-a mai şi evaporat, nu toată apa s-a infiltrat în sol”, ne-a explicat Cosmin Popian, inginer agronom în cadrul societăţii agricole West Grains, care administrează la Nădlac, 1044 ha de teren luate în arendă.

 

Rapiţa - cultură „Zero”

Rapiţa se situează pe primul loc în topul culturilor afectate de secetă şi de ger. Fermierii din Nădlac o numesc cultura „Zero” a acestui an. „Lipsa precipitaţiilor şi temperaturile scăzute înregistrate înainte de a veni zăpada au afectat culturile de toamnă. Cel puţin rapiţa e zero, nu va fi nimic, e îngheţată. A avut o răsărire neuniformă şi, din cauza lipsei de apă, a stat în stadiul de două frunze foarte multă vreme, apoi a venit frigul şi a îngheţat”, ne-a mai spus Cosmin Popian.

 

Grâul n-a prea înfrăţit

Nici restul culturilor de toamnă nu au scăpat de efectele îngheţului. Binevenită după iarna secetoasă, zăpada a salvat totuşi ce s-a mai putut salva. „Şi grâul a fost afectat în proporţie de 30-35%, pentru că l-a prins frigul înainte de zăpadă şi nu a mai apucat să înfrăţească. La noi, zăpada a venit prea târziu. Am avut câteva zile cu temperaturi de -14...-16 °C în timpul zilei, care au fost critice pentru culturi”, a adăugat Popian.

Nici Dan Anghelescu, administrator al societăţii Agro Dan Ferme SRL, ce lucrează 4000 ha pe raza a şapte comune din judeţul Arad, nu este prea mulţumit de starea culturilor cerealiere la ieşirea din iarnă. „Avem 1300 ha de grâu, 300 de orz şi 100 de triticale, însămânţate în toamna lui 2011. Culturile arată binişor, dar sunt neînfrăţite”, a spus acesta.

 

Seceta de primăvară, un real pericol

Plantele au răsărit, dar evoluţia lor depinde de condiţiile meteorologice din perioada imediat următoare. Nimic nu îi îngrijorează mai mult pe fermieri decât apariţia fenomenului de secetă de primăvară, poate cel mai periculos pentru cultura mare. „Seceta de primăvară, instalată în perioada aprilie - mai, ar fi un real pericol atât pentru grâu, cât şi pentru culturile de primăvară: floarea soarelui, porumb”, consideră Nagy Iuhasz.

Seceta din 2011 a lăsat goluri semnificative în câmpurile, dar şi în buzunarele fermierilor. Acum, aceştia se gândesc cu teamă la reinstalarea fenomenului. „Sperăm ca în primăvară să nu avem probleme cauzate de îngheţ sau de secetă, pentru că lipsa apei în sol este destul de mare şi la ora actuală. De la începutul anului şi până acum avem 100 litri/mp.

Este normal, până la această dată, dar ţinând cont de deficitul care a fost, nu este suficient. Anul trecut, de la 1 ianuarie până în 31 decembrie am avut doar 247 litri”, ne-a explicat Cosmin Micu, administrator al societăţii Procereal Agrosan, din localitatea Mănăştur, judeţul Arad, unde lucrează 880 ha de teren agricol.

O ameninţare pentru culturi ar putea fi şi vântul, care amplifică efectele secetei, pentru că favorizează uscarea solului într-un timp mult mai scurt. „Ceea ce ameninţă culturile, şi în această perioadă, este tot seceta, dar şi vântul, care vine de obicei în primăvară şi usucă foarte tare şi repede pământul. Dar, în principal ne temem de secetă şi mai puţin de boli, pentru că nu este aşa de multă apă, cum am crezut noi”, spune Cosmin Popian.

 

Planul culturilor e dat peste cap

Deşi au păstrat, în mare parte, planul iniţial de înfiinţare a culturilor, fermierii refac acum structura acestora, ţinând cont în principal de vremea imprevizibilă şi de profitabilitatea fiecărei specii de cultură. „De-a lungul vremii, la noi se cam menţine suprafaţa cultivată. Anul trecut am avut tot vreo 350 ha de rapiţă, 340 ha de grâu, în jur de 40 ha de orz şi undeva la 500 ha de porumb.

Acum doi ani am avut mai multă rapiţă, dar anul acesta am redus suprafaţa cultivată la 176 ha şi chiar şi pe aceasta va trebui să o întoarcem. Prin urmare vom avea porumb pe circa 600 ha, grâu pe 372 ha şi orz pe 50 ha. Floare nu avem în acest an”, ne-a detaliat Cosmin Popian.

Şi în exploataţia lui Dan Anghelescu se păstrează aceleaşi proporţii la culturi ca şi în anii anteriori, excepţie făcând doar rapiţa. „Pe 30-40% din suprafaţa exploatată noi cultivăm păioase, pe restul semănăm floarea soarelui - 30%, porumb - 30% şi diferenţa o ocupăm cu plante furajere: porumb siloz şi alte specii pentru zootehnie.

Culturile rămân cam în aceleaşi proporţii an de an, cu excepţia rapiţei de anul acesta, semănate pe 200 ha. Dar pentru că nu a răsărit, am întors-o imediat în toamnă şi am semănat grâu”, a spus Dan Anghelescu.

Un rol important în reactualizarea planului de culturi îl joacă şi evoluţia suprafeţelor exploatate de fiecare fermier de-a lungul vremii. „În ultimii trei ani am proporţionat suprafeţele cultivate în funcţie de rotaţia culturilor şi de creşterea suprafeţei pe fermă.

În urmă cu trei ani lucram o suprafaţă de 500 ha, iar acum cultiv peste 800 ha. În acest an agricol ne axăm totuşi pe grâu, cultivat pe 450 ha, cu toate că floarea soarelui este mai rezistentă la secetă decât alte culturi. Porumbul este mai puţin rezistent”, a precizat Cosmin Micu.


Cultura anului 2012

Odată cu stabilirea culturilor prioritare, agricultorii se gândesc şi la rentabilitatea fiecărei specii, raportul costuri/profit rămânând cel mai important indicator al eficienţei. „Cultura anului 2012 ar putea fi porumbul, dar dacă nu avem precipitaţii în primăvară..., chiar şi după zăpada asta, vom avea o mare problemă cu lipsa apei în sol. Mă tem că vom semăna, culturile vor răsări, dar nu vor putea merge mai departe”, a menţionat proprietarul Agro Dan Ferme SRL.

Pentru Mihai Nagy Iuhasz, cultura anului 2012 este tot porumbul, având în vedere situaţia actuală a cerealierelor păioase. „În zona noastră cel mai bine merge porumbul, este cea mai bună cultură. Cât despre grâu, producţia din acest an cred că va fi mai mică. Va fi bine dacă vom merge pe vreo 4000 kg/ha”, estimează fermierul, care a semănat în toamna anului trecut 70 ha de orz, 438 ha de grâu şi 230 ha de rapiţă.

Mai mare sau mai mică, producţia va fi la cheremul vremii. „Anul acesta vom pune accent pe cultura de porumb, vom cultiva în jur de 600 ha. Producţia de cereale din acest an va fi cu siguranţă mai mică. Anul trecut am închis campania de recoltare la grâu cu o producţie medie de circa 6000 kg/ha, pe o suprafaţă de 300 ha, dar anul acesta vom fi bucuroşi dacă vom avea jumătate din această producţie, poate chiar 4000 kg/ha, cu condiţia să avem un regim de precipitaţii normal în perioada asta”, spune Cosmin Popian.

 

Cea mai preţuită cultură

În materie de preţuri, fermierii nu se aşteaptă la vreo surpriză din partea porumbului sau a grâului, cultura care ar putea face diferenţa în bugetul societăţii fiind rapiţa, şi în general plantele oleaginoase. „Cine va avea rapiţă, va fi câştigat, dar nu ştiu cât a mai rămas la nivel de ţară. Probabil va fi un preţ extrem de bun.

Şi la grâu va fi un preţ bun, sub 0,60 lei/kg nu cred că va scădea, pentru că din start dacă producţia va fi mai mică cu 20%, preţul ar trebui să crească. Problema este alta: motorina se scumpeşte pe zi ce trece şi nu ştim ce va fi până la vară. Costurile devin tot mai mari şi profitul în fermă rămâne cam acelaşi”, susţine Dan Anghelescu.

Un lucru este aproape sigur, preţurile vor fi peste nivelul din 2011. „Preţurile în mod sigur vor fi mai mari ca anul trecut, cel puţin la rapiţă. Dar şi la grâu, cu siguranţă, preţul va fi mai mare. Mulţi fermieri nu au însămânţat cât şi-ar fi dorit, pentru că nu au putut pregăti terenul, mulţi au semănat în discuitură, şi atunci... aşteptăm să vedem ce ne rezervă vremea”, a spus reprezentantul West Grains.

Chiar dacă la noi în ţară, cultura de rapiţă a fost compromisă pe suprafeţe semnificative, la nivel european sau chiar mondial nu s-au înregistrat pierderi suficient de mari încât să fie afectat preţul la acest nivel, spun unii cultivatori. „Preţul rapiţei la nivel mondial nu cred că va fi afectat, pentru că în vestul Europei, în marile ţări producătoare de rapiţă, cultura arată foarte bine. Chiar am văzut, luna trecută, în Franţa o rapiţă frumoasă”, a exemplificat Cosmin Micu.

 

Campania de primăvară, pregătită din timp

Încă de la începutul anului, pe piaţa seminţelor s-a dus vestea că va fi o criză a materialului semincer, pusă pe seama eşecului culturilor de toamnă. Mulţi şi-au contractat necesarul de sămânţă încă de anul trecut, ca să-l aibă în fermă la momentul potrivit. „Sămânţa am cumpărat-o din timp, de la jumătatea lunii ianuarie.

Am fost anunţaţi de la începutul anului de către distribuitori şi ne-am asigurat necesarul. În ceea ce priveşte terenul, 90 la sută din suprafaţa pentru însămânţarea din această primăvară a fost pregătită din toamnă.

Acum este discuită, s-a făcut o prenivelare şi o premărunţire. Am efectuat două fertilizări: una în toamnă cu îngrăşământ pe bază de fosfor şi azot, iar acum, o fertilizare pe bază de azotat. La culturile de toamnă, recent am administrat îngrăşământul pe toată suprafaţa de grâu”, precizează Cosmin Micu.


Unii mai au şi noroc... cu rapiţa!

Valeriu Ţigu, fermier din localitatea arădeană Pecica, a introdus rapiţa în structura culturilor abia de anul trecut. Fermierul recunoaşte că nu are experienţă în această cultură, dar anul acesta se numără printre puţinii cultivatori care la această dată mai au în câmp plante de rapiţă cu o stare de vegetaţie mulţumitoare.

În primul an, necazul a fost fenomenul de băltire instalat pe mare parte din suprafaţa de 200 ha cultivate cu pretenţioasa cultură. Astfel că în zonele afectate a obţinut 2 tone/ha, iar pe suprafeţele în stare bună recolta a ajuns la 3-4 tone/ha.

Anul acesta, a păstrat suprafaţa destinată rapiţei, dar a schimbat terenul, pe care l-a pregătit temeinic imediat ce a recoltat grâul. „Am semănat rapiţa în a doua jumătate a lunii august, după o pregătire a solului cu discul şi combinatorul. Înainte de semănat am fertilizat cu 200 kg de îngrăşăminte complexe, iar în luna februarie am dat cu azot - 200 kg şi ar mai trebui o fertilizare.

În toamnă am aplicat - zic eu - cele mai bune produse de înrădăcinare şi asta a contat foarte mult. În rest, am administrat două insecticide şi atât. Deocamdată n-am erbicidat deloc. Urmează să facem - în prima urgenţă - tratamentele preventive împotriva dăunătorilor, în principal gândacul lucios, apoi combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate”, ne-a spus Valeriu Ţigu.

Sămânţa a procurat-o de la mai mulţi producători, inclusiv soiuri şi hibrizi sârbeşti, însă fermierul spune că nu soiul face diferenţa în plantaţiile proprii de rapiţă, ci condiţiile din câmp, în special adâncimea de semănat şi umiditatea solului la momentul însămânţării.

Semănatul s-a făcut la adâncimea de 2-3 cm, recomandată pe solurile grele, însă nu la o umiditate optimă a terenului. „Ieşea mult praf după semănătoare. Ulterior au venit nişte ploi, astfel că rezerva de apă a fost suficientă cât să pornească sămânţa în germinaţie şi să răsară”, spune fermierul mulţumit. Cu toate acestea, pierderile de plante au fost inevitabile. Plantele răsărite au intrat în iarnă cu o înrădăcinare bună, care le-a asigurat rezistenţă la gerul din luna februarie, de -10...-15 °C.

Acum, la ieşirea din iarnă, plantele au între 6 şi 10 frunze şi parcurg faza de muguri florali uniţi. „Jumătate din suprafaţă arată foarte bine, 50 ha au răsărit în proporţie de 75-80% şi alte 50 ha, în proporţie de 50%”, a precizat Ţigu.

„Cu rapiţa eşti sigur doar atunci când ai recoltat-o”, spune fermierul. Cu toate acestea, el mizează pe o producţie mai bună decât în 2011.

Societatea Palmar Vali, administrată de Valeriu Ţigu, exploatează 3000 ha de teren agricol. În toamnă, 1500 ha au fost semănate cu grâu, 200 ha cu rapiţă şi 100 ha cu orzoaică. În curând, 1000 ha vor fi însămânţate cu porumb şi 300 ha cu floarea soarelui.

Vizualizat: 627 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Brinkman - Let’s improve together Titan Machinery - Red Carpet 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?