Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Sporul de producţie stă în micile detalii

Publicat: 12 august 2017 - 01:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pentru că de obicei companiile producătoare de seminţe vorbesc în termeni ideali despre potenţialul genetic sau productiv al hibrizilor şi soiurilor pe care le comercializează, Octavian şi Mirela Guler au găsit o cale de a le arăta fermierilor cum se comportă diferitele varietăţi şi specii de plante în condiţii normale de cultură, într-un mod corect, real şi nepărtinitor. O fac de ani de zile, în cadrul Şcolii de Soiuri, pe care cu atâta migală o pregătesc, sperând să ofere răspunsuri la care în mod normal nu oricine are acces.

Anul acesta, în câmpul de experienţe desfăşurat la Staţiunea Didactică a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara s-au aflat în testare 28 de soiuri de cereale păioase, respectiv patru de orz şi restul de grâu. Parcelele au fost semănate în data de 26 noiembrie, cu câteva repetiţii înfiinţate la 10 decembrie 2016. Nu este singurul câmp de experienţe din acest an, în alte două locaţii din judeţul Timiş aflându-se în testare hibrizi de floarea-soarelui şi de porumb. „Şcoala de Soiuri este un program de experienţe la scară mare, integrate în tehnologia fermei, şi nu reprezentăm interesul comercial al nici unei companii. Nu vindem sămânţă sau pesticide, deci nu avem nici un interes de a promova produse de nici o natură. Nu vrem practic să demonstrăm nimic cu aceste experienţe, însă ele reprezintă o sursă de informaţii reale foarte utilă, pe care dorim să o împărtăşim fermierilor”, a ţinut să precizeze din capul locului Octavian Guler.

Åžcoala de SoiuriClick pe poza pentru galerie!
Sezonul acesta, marea provocare a fost semănatul târziu. Condiţiile pentru însămânţarea în epoca optimă nu au putut fi valorificate şi perioada s-a decalat foarte mult. Toate plantele au răsărit după data de 10 martie. Iar rezultatele se văd. „Avem câteva soiuri de-a dreptul spectaculoase, care s-au dezvoltat uimitor. Se pot vedea comportamente foarte diferite în ceea ce priveşte reacţia soiurilor la agenţii patogeni, deşi anul acesta presiunea de infecţie nu a fost foarte accentuată. Dar avem o parte din câmpul de experienţe făcut cu produse de protecţie fitosanitară pe soiuri cu sensibilităţi specifice şi se pot vedea diferenţieri importante, cum ar fi dezvoltarea făinării pe soiurile pe care nu au fost aplicate tratamente, sau a altor boli foliare specifice”, ne-a explicat specialistul agronom.

Densitate la semănat: 600 de boabe/mp
Dacă pe 26 noiembrie, pregătirea terenului a fost oarecum satisfăcătoare, pe 10 decembrie condiţiile de semănat au fost absolut improprii. De aceea, în final doar jumătate din suprafaţa planificată a fost înfiinţată. Densitatea la semănat a fost de 600 de boabe pe metrul pătrat, cu excepţia soiurilor de la Agro Secuiu, pentru care reprezentanţii companiei au optat pentru 350 de seminţe/mp. „Deşi în octombrie cantitatea de precipitaţii nu a fost cu mult peste media multianuală, evaporaţia a fost foarte slabă. Noiembrie a fost o lună friguroasă, la fel şi decembrie ş ianuarie. Fără minime accentuate, dar cu temperaturi de zero grade sau chiar negative aproape în permanenţă. Astfel că la data de 23 februarie, din cele 28 de soiuri, vreo patru sau cinci au înspicat. Cele mai multe erau încă în fază de gazon. În 12 martie, orzul încă nu era răsărit deloc. Cu toate astea, plantele au avut de parcurs un ritm vegetativ foarte alert”, a constatat Octavian Guler.
Cultura premergătoare a fost soia. Prima fertilizare s-a făcut la pregătirea terenului, cu 120 de kilograme la hectar, îngrăşământ complex 18:46:0, iar în primăvară s-au aplicat mai întâi 120 kg/ha de uree, după care 105 kg de azot şi 55 de potasiu la hectar. Erbicidarea s-a efectuat la 14 aprilie, cu produsul Mustang Xtra (o nouă formulare), în doză de 1 litru pe hectar, şi pentru că starea de îmburuienare a cerut-o, s-a mai intervenit o dată, la 15 mai, cu un amestec de Mustang (0,5 l/ha), Axial 050 (1 l/ha) şi Starane (0,4 l/ha). Ca tratament fitosanitar s-a folosit Orius (0,5 l/ha) şi insecticidul Cyperguard (0,1 l/ha), aplicate tot la 15 mai. Trebuie menţionat faptul că pe parcelele unde s-a derulat experienţa cu protecţie fitosanitară s-a făcut o singură erbicidare, cu produsele companiei Adama.

Plus de producţie de 1,5 tone la hectar
Şi chiar dacă parcelele arată oarecum asemănător, diferenţele importante stau în micile detalii. Pentru a demonstra acest aspect, Octavian Guler a dat un exemplu cât se poate de relevant. Dacă la o medie de 550 de spice pe metrul pătrat, cu 25 de boabe pe spic şi un MMB de 42 de grame rezultă o producţie de 5.775 de tone la hectar, 50 de spice în plus şi doar două boabe mai mult pe spic, cu un MMB de 45 grame, asigură în final o producţie de 7.290 kg/ha, ceea ce înseamnă un spor de producţie de 1,5 tone la hectar!
Nu ne lăsăm influenţaţi de impresia vizuală şi aşteptăm acum proba cântarului, ceea ce contează până la urmă pentru calculele oricărul fermier. În câmpul de experienţe au fost testate soiuri aflate în portofoliul SCDA Lovrin, INCDA Fundulea, Syngenta, Caussade Semences, Donau Saat, Biocrop, RWA, Chemirol, Agro Secuiu, Rodbun, Florimond şi GK Szeged.

Octavian Guler
Octavian Guler: „Două boabe la spic în plus înseamnă 500 de kilograme mai mult la hectar, în condiţii normale de densitate”


SEMĂNAT TARDIV, RĂSĂRIRE TARDIVĂ, PRODUCŢII PESTE AŞTEPTĂRI
„Din ce văd acum, nu m-ar surprinde să avem soiuri şi în acest an care depăşesc o producţie de 6 tone la hectar. Iniţial, când am văzut că plantele nu au răsărit, ne-am gândit că este o problemă de vernalizare. Şi am fost surprinşi să constatăm că soiuri nerăsărite au vernalizat. Ceea ce ne duce cu ideea confirmată de practică, şi anume că inclusiv sămânţa dacă a fost în pământ, cu procesele începute, a acumulat temperaturi negative încât să vernalizeze. Problema era că nu ştiam dacă vernalizarea se face prin acumulare de temperaturi negative pe fază de plantă sau şi pe fază de sămânţă cu procese începute. Confirmara este că efectiv nu a fost nevoie ca planta să fie răsărită şi totuşi mecanismele în bob au funcţionat foarte bine. Facem acest gen de experienţe din anul 2002, dar niciodată nu am întâlnit astfel de condiţii, să ajungem să semănăm atât de târziu şi ca plantele să nu răsară deloc până în luna martie, iar orzul chiar până spre sfârşitul lui martie”, ne-a mărturisit profesorul Şcolii de Soiuri, Octavian Guler.


REACŢIA SOIURILOR LA SOLUŢIILE DE PROTECŢIE FITOSANITARĂ
Câmpul de experienţe amenajat în cadrul Staţiunii Didactice a USAMVB Timişoara a abordat două tematici. Pe de o parte, s-a dorit studierea soiurilor şi comportamentul lor în condiţiile unui semănat târziu, iar pe de altă parte răspunsul acestora în urma aplicării produselor de protecţie fitosanitară, soluţii furnizate de către Adama. Astfel, pentru controlul buruienilor în postemergenţă s-au utilizat erbicidele Tomigan şi Trimmer, primul având ca spectru de aplicare începând cu perioada de înfrăţire şi până cu o lună înainte de recoltare, iar cel de-al doilea putând fi folosit din faza de două frunze până la apariţia frunzei stindard. De asemenea, protecţia împotriva bolilor s-a realizat cu Zamir (un fungicid complex cu acţiune de contact, sistemică şi translaminară, împotriva tuturor bolilor foliare, ale tulpinii şi spicului la cerealele păioase), respectiv cu Bumper Super (recomandat în special la culturile semincere sau a celor destinate panificaţiei, acţionând împotriva întregului spectru de boli micotice care atacă cerealele în timpul vegetaţiei). Pentru combaterea dăunătorilor s-a apelat la Mavrik, un insecticid de contact de ultimă generaţie, total inofensiv faţă de entomofauna utilă şi mai ales a insectelor polenizatoare. Iar ca regulator de creştere s-a aplicat Optimus, un produs destinat prevenirii căderii plantelor.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 12 (195) din 1-31 iulie 2017

Vizualizat: 164 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?