Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sparceta, o plantă furajeră pe nedrept uitată

Publicat: 18 decembrie 2009 - 11:00
9 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Cultivarea sparcetei ca plantă furajeră a început în secolul al XV-lea, în sudul Franţei. 

În ţara noastră, sperceta este prea puţin sau chiar deloc cunoscută de către fermieri, însă, în multe alte ţări ea este foarte apreciată din următoarele motive:

Click pe poza pentru galerie!

- poate fi cultivată pe terenuri calcaroase cu stratul arabil subţire, în special pe pante erodate, unde culturile de lucernă sau de trifoi nu reuşesc;
- poate fi cultivată în zone foarte secetoase, fără irigare, în cultură pură sau în amestec cu Obsiga sau cu pirul crestat;
- previne eroziunea pe terenurile aflate în pantă;
- nu provoacă meteorizaţia, spre deosebire de lucernă şi de trifoi, deci poate fi consumată fără riscuri asupra sănătăţii animalelor;
- produce uşor cantităţi mari de sămânţă, spre deosebire de lucernă şi de trifoi.

În privinţa zonelor de cultură, sparceta are numai două restricţii, şi anume: nu suportă terenurile care au (pânza) apa freatică mai la suprafaţă şi nici pe cele care nu sunt bine aprovizionate cu calciu.
Din dorinţa de a promova această plantă furajeră, amelioratorii români au creat soiuri de sparcetă (Onobrychis viciifolia) foarte valoroase, şi anume: 1CA6 (1963), Sparta (1973), Splendid (1992), Mara (1997) şi Anamaria (2006).

Din păcate, aceste soiuri, care pe dealuri erodate sau în zone secetoase depăşesc cu mult lucerna sau trifoiul, în ceea ce priveşte randamentul, nu sunt cultivate. Acum, în lipsa cererii, activitatea de producere a sămânţei Elită aproape s-a sistat.

 

Caracteristicile sparcetei, în cultură

Ca orice altă leguminoasă, sparceta are însuşirea de a fixa azotul din aer, cu ajutorul microorganismelor. O nodozitate de pe rădăcina sparcetei plină de bacterii cântăreşte, în medie, 15-20 mg. Bacteriile care trăiesc în simbioză cu sparceta sunt foarte rezistente la temperaturi mari şi la secetă prelungită.

Practica a dovedit faptul că solul rămâne mult mai bogat în compuşii azotului, după o cultură de sparcetă, decât după borceag, trifoi sau în urma unui ogor negru.

Dacă vechile populaţii locale nu valorificau eficient îngrăşămintele chimice, noile soiuri create de amelioratorii autohtoni, pe care le-am amintit anterior, reacţionează favorabil la doze de 60 kg/ha azot, 60 kg/ha P2O5 şi 60 kg/ha K2O.

Cu toate că seminţele (păstăile) sparcetei sunt destul de mari, comparativ cu celelalte leguminoase perene, această plantă furajeră are nevoie de un pat germinativ lucrat cu multă grijă, nivelat, mărunţit şi tasat, respectând regulile generale de executare a lucrărilor pentru plantele cultivate în zone expuse eroziunii, unde este, de fapt, şi locul sparcetei.

Semănatul se face primăvara timpuriu cu 50-70 kg/ha, în rânduri la 12,5-15,0 cm. Adâncimea de încorporare a seminţelor (păstăi) este de 2-3 cm pe soluri grele şi 3-4 cm pe cele uşoare. Combaterea chimică a buruienilor se face cu aceleaşi substanţe care se folosesc şi la lucernă.

Epoca optimă de cosit începe cu momentul îmbobocirii şi continuă până la apariţia primelor flori.

RECUNOSCUTĂ DIN CELE MAI VECHI TIMPURI

Bazându-se pe descrierea făcută de autorii Plinius şi de Dioskurides, un alt scriitor, Haller (1771), consideră sparceta ca fiind una dintre cele mai vechi plante agricole. În Evul Mediu, ea a fost descrisă de Dodonaeus ca plantă ornamentală cultivată în grădinile din Brabant şi din Flandra.

Sparceta s-a cultivat ca plantă furajeră încă din secolul al XV-lea, în partea de sud a Franţei. Tot autorul Haller, în “Floarea H/Nelvetica”, îl citează pe Luigi Anguillara, care în anul 1561 pomeneşte în scrierile sale despre “Polygala” (denumirea sparcetei la acea vreme) ca fiind o plantă furajeră valoroasă, cultivată în Province şi în Italia.

Despre cultura sparcetei a mai scris şi Dalechamp (1587), dând numele de “sparse” speciei Onobrychis Viciifolia, o plantă cultivată în provincia Dauphine. Cu timpul, de la noţiunea de “sparse” s-a ajuns la cea de “sparsette”, apoi de “esparsette”, de unde provine şi denumirea în limba română, “sparcetă”.

În anul 1600, Olivier de Serres a făcut o amplă descriere a culturii sparcetei (Onobrychis viciifolia), enumerând calităţile acestei excelente plante furajere cultivate în sudul Franţei.

După 1640, sparceta a început să se cultive şi în Anglia, pe terenuri aflate în pantă şi supuse eroziunii, iar în 1718 planta a fost introdusă şi în Austro-Ungaria.

Se presupune că, în secolul al XVIII-lea, sparceta s-a cultivat şi în Transilvania, unde s-au păstrat cele mai vechi centre de cultivare a sparcetei, aflate între Mociu, Reghin şi Sărmaş.

Vizualizat: 9234 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [9]  
Pagini: [1]  1   
9.
TAMAS VASILE
|
01. 12, 2018. Friday 12:22

Cunosc foarte bine aceasta planta dar vreau sa ma informez de unde pot cumpara seminte si la ce pret
Multumesc

8.
vreau sa stiu
|
04. 06, 2014. Sunday 17:19
cine stie sparceta este o planta multianuala sau nu
7.
Sparceta greu de gasit!
|
03. 10, 2014. Monday 21:00
Intresant, am o portiune de gradina in panta pe care de mult plantau ai mei lucerna si ma gandesc sa incerc sparceta dar din pacate samanta certificata se gaseste greu iar soi romanesc nici gand.. Trist! La magazinul de profil nici trifoi romanesc nu am gasit.. Ce am fost si ce am ajuns!
6.
E o planta melifera
|
06. 13, 2013. Thursday 09:19
E o planta melifera, foarte buna pentru nectar, infloreste esalonat si este foarte vizitata de albine, am vazut un lot cu sparceta, facelia si topinambur intr-un site de cercetare.Cine mai comercializeaza asa ceva?
5.
unucata
|
05. 20, 2013. Monday 17:03
Am sparceta la vanzare. Cine e interesat sa trimita un mail la unucata@yahoo.com
4.
un nr de tel
|
04. 16, 2013. Tuesday 14:30
un nr de tel va rog
3.
Sparceta, o plantă furajeră pe nedrept
|
04. 11, 2013. Thursday 12:46
De unde se poate cumpara seminte...?
2.
daaa
|
04. 07, 2013. Sunday 16:29
eu am pus lucerna si sa dusdracu si un nene mia spus de sparceta eu vreau sa o folosescla capre. cred ca este buna
1.
Nou
|
01. 02, 2012. Monday 17:49
Ceva nou.n.am mai auzit de aceasta planta, o sa incerc semanarea ei pe o suprafata mica pentru inceput,.sa vedem daca e buna de ceva
Rezultate: [9]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!