Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Soluții de supraviețuire - reorientarea producției de sămânță

Publicat: 13 ianuarie 2016 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După momentul 1989, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Suceava a suferit reducerea dramatică a suprafeței totale de teren de la 2100 la aproximativ 800 hectare. Totodată, suprafața destinată producerii cartofului pentru sămânță s-a micșorat considerabil, de la 300 ha în 1990 la mai puțin de 3% din această suprafață în prezent. 

Click pe poza pentru galerie!

Pentru a supraviețui financiar, SCDA Suceava și-a reorientat producția de sămânță de la cartof către cereale și către unele culturi care altădată erau considerate secundare. 

Lipsa multiplicatorilor de sămânță, cultivarea cartofului pe suprafețe tot mai reduse, mici și foarte mici, fluctuația mare a producției și a prețurilor, importurile de cartof, mai mult sau mai puțin controlate, iată principalele motive ale acestei situații alarmante. Prin urmare, se cer măsuri urgente de reorientare a producției agricole, prin stimularea comasării terenurilor și prin creșterea atractivității vizavi de producerea susținută a cartofului românesc și în zone favorabile culturii, regiuni cu prea puține alte preocupări agricole. 

 

Fiecare al treilea cartof consumat în România provenea de la Suceava

Anul 2015, dincolo de toate surprizele sale „agricole”, ne-a înfățișat și o altă realitate. Una privită din perspectiva activității unora dintre stațiunile de cercetare, înființate de către înaintași în fiecare areal al țării tocmai pentru a răspunde nevoilor specifice acelei zone; ne referim în principal la asigurarea seminței și a materialului de plantat cu înaltă valoare biologică și obținut în condițiile respectivului teritoriu. 

Județul Suceava, de exemplu, se spune că furniza fiecare al treilea cartof consumat în România, iar Stațiunea de Cercetări Agricole avea menirea de a asigura cartoful pentru sămânță necesar acoperirii întregii suprafețe de peste 30 de mii de hectare, destinate cândva acestei culturi. Pentru producerea materialului de plantat, înainte de 1990, Stațiunea avea alocată o suprafață de aproximativ 300 de hectare, din totalul de 2100 ha, aici existând și preocupări intense în domeniul ameliorării cartofului și chiar de creare de noi soiuri. Stațiunea avea spre ameliorare zece plante de cultură, cartoful ocupând primul loc, așa se explică și performanțele în domeniul creării și al producerii cartofului pentru sămânță aclimatizat zonei și deosebit de performant chiar și astăzi. 

 

Activități puse pe linia de așteptare

De 25 de ani cercetător în cadrul instituției, astăzi fiind directorul ei, Dumitru Bodea (foto) este creatorul a unsprezece soiuri de cartof omologate, intrate în sistemul de producție (de exemplu Astral, Magic, Claudiu sau Loial). Cercetătorul ne povestea cu amărăciune că odată cu apariția legilor de fond funciar, prin retrocedări s-a fărâmițat o imensă parte a terenului agricol; odată cu importurile necontrolate de material semincer, a scăzut numărul multiplicatorilor, ceea ce a dus și la cererea tot mai redusă pentru cartoful autohton de sămânță. „În urmă cu zece ani, suprafața Stațiunii Suceava ajunsese la aproximativ 1500 de hectare și tot era bine, pentru că aveam pentru producerea cartofului de sămânță aproximativ 250 de hectare. Atunci, însă, a fost o scădere dramatică și bruscă, din aceleași motive, și am ajuns la aproximativ 50 de hectare destinate obținerii cartofului pentru sămânță din verigi superioare. Atunci încă exista acel sistem de producere a cartofului. Noi eram capul de sistem, iar după noi veneau multiplicatorii, atâția câți mai rămăseseră. Eram triști în acei ani, dar nu ne închipuiam că putea fi și mai rău. Astăzi, vedem că probabil căderea nu are o limită, adică răul poate fi infinit”, ne spunea cu regret specialistul sucevean.

 

În zilele noastre, Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava a păstrat accentul doar pe ameliorare, dorind măcar menținerea germoplasmei create în cei aproape 70 de ani de existență. Au fost trecute în conservare lucrările de agrotehnică, de protecție, toate eforturile îndreptându-se doar spre ameliorare și producerea de sămânță. Însă, cartoful nu mai înseamnă nici ceea ce însemna în urmă cu trei ani. De la aproximativ 50 de hectare ocupate cu cartof pentru sămânță în urmă cu cinci ani, suprafețele s-au tot redus până la pragul alarmant de sub zece hectare în ultimii trei ani. Cauzele sunt aceleași ca și în momentul scăderii bruște a suprafeței semincere de la 250 ha la 50 ha, semn că nimeni nu a acționat eficient în sensul redresării situației ori măcar al stopării declinului. Urmările, însă, sunt grave, fiind pusă în pericol inclusiv existența instituției. „Evident că tot ceea ce s-a întâmplat în domeniul producerii cartofului pentru sămânță a avut efecte economice semnificative și, pe fondul nefinanțării stațiunilor, s-a ajuns chiar în situația de a fi serios îngrijorați de ziua de mâine”, ne declara Dumitru Bodea.

 

Sămânță din verigi superioare, «pulverizată» cu sacul

În condițiile în care celelalte instituții de cercetare agricolă, cele care au mai rămas, au pe lângă ele acele asociații, acele ferme vegetale care să le asigure multiplicarea seminței și ca urmare supraviețuirea este asigurată, la Suceava multiplicatorii pot fi numărați pe degete. „O perioadă, chiar dacă numărul multiplicatorilor scăzuse și structura proprietății ajunsese la 1,2 ha/exploatație agricolă, noi tot am produs cartof din verigi superioare. Eram în Suceava și nu puteam accepta ideea că Stațiunea de aici nu produce mult cartof pentru sămânță. Dar, văzând că degeaba obțineam sămânță din verigi superioare dacă o livram tot către consum, pulverizând-o cu sacul, a trebuit să acționăm în spiritul economiei de piață și treptat s-a ajuns ca suprafața destinată producerii de cartof pentru sămânță să fie sub zece hectare. Beneficiarii noștri sunt cei care pot să multiplice ceea ce producem și, concret, astăzi avem doar doi cultivatori care fac și sămânță și care au peste 50 de ha cu cartof, mai sunt câțiva cu aproximativ 10 ha, restul și cei mai mulți, până la suprafața totală de aproximativ 5000 de ha evidențiată și la APIA, sunt cu parcele și parceluțe de 0,3-1 ha”, explica Dumitru Bodea.

 

Material semincer pentru culturi specifice sudului Moldovei

În spiritul unui management profitabil, conducerea instituției a ales să introducă în structură culturi care, odată cu schimbarea condițiilor meteo, au început să găsească favorabilitate și în această zonă, fermierii incluzându-le în planul de culturi. „Noi suntem instituție publică, dar cu autofinanțare și, ca să supraviețuim, a trebuit să acționăm și am găsit soluția de a ne reorienta către alte culturi, care altădată nu prea erau prezente în zonă. Dacă unii dintre colegii noștri din țară vând sămânța cu tirul, noi vindeam cartoful pentru sămânță cu sacul. Tocmai din cauza dispersiei suprafețelor, despre care vorbeam. De aceea, odată cu încălzirea vremii, începem cu testări și producem de-a binelea sămânță din culturi care altădată erau specifice sudului Moldovei. De exemplu, noi nu suntem amelioratori la cultura de soia, dar am adus sămânță de la colegii noștri de la Turda și astăzi producem sămânță de soia și nu pe suprafețe mici. La noi acasă, suntem prezenți cu specii precum orzul de primăvară, măzărichea de primăvară, secara, grâul. La fel, pe suprafețe mult extinse producem sămânță de floarea-soarelui, rapiță, orz, orzoaică, adică acele culturi care să ne aducă plus valoarea care să ne asigure supraviețuirea. Însă, doar supraviețuirea. Și nu producem decât la cerere”, încheia directorul Stațiunii Suceava.


Petronela COTEA MIHAI

Redactor Radio România Iași

 

 

CUI SĂ CERI MAI ÎNTÂI PERFORMANȚĂ?

Din totalul suprafeței de 800 ha exploatate astăzi de Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava, 550 hectare sunt din domeniul public, iar 250 hectare sunt proprietate privată a ASAS, numărul total al angajaților ajungând la 50 de persoane, dintre care 14 sunt paznici. Există doar trei grupe de cercetare pe trei domenii, respectiv ameliorarea cerealelor păioase, ameliorarea porumbului și ameliorarea cartofului. Fiecare colectiv de cercetare este alcătuit din câte un cercetător, un laborant și un muncitor. Și încă este o echipă „numeroasă”, după cum îmi mărturisea directorul instituției! Pentru că totul - cercetare, producție, conservarea germoplasmei, întreținere -, totul se face din resurse proprii, iar în ceea ce privește retribuțiile, situația este de-a dreptul critică. Pe fondul creșterii salariului minim pe economie, personalul necalificat a ajuns să fie aproape la același nivel de salarizare cu angajații care au studii medii. Retribuțiile ceva mai mari decât salariul minim pe economie, inclusiv salariile destul de mici ale cercetătorilor, sunt blocate din anul 2010. În condițiile în care paznicul sau îngrijitorul are aceeași plată ca și laborantul, nici cercetătorul nefiind la prea mare distanță, se pune problema cui să ceri mai întâi performanță, nu?!! Sau, poate, este greșit a pune această întrebare, acum părând a fi mai important să știi să păzești bine lucrurile care ți-au mai rămas... Din păcate, însă, în societatea actuală pare că totuși se păzește mai mult ceea ce poate fi măsurat, nu ceea ce poate fi extrem de valoros. Și astfel poate fi pierdut definitiv omul! Or, un cercetător se formează greu și în mulți ani de muncă. Și ce ne-om face atunci când minunea se va produce? Va veni finanțarea, dar nu vom mai avea oamenii?!

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.1(162) 1-31 ianuarie 2016

Vizualizat: 582 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga MASSEY FERGUSON 7722: Un tractor care lucrează în orice condiţii Brinkman - Let’s improve together
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?