Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Soia românească în competiție cu soia străină

Publicat: 09 septembrie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Platformele Donau Soja au fost, și în acest an, vizitate de mulți fermieri, mai cu seamă că numărul locațiilor unde s-au înființat loturile demonstrative s-au înmulțit. Tehnologia de cultură a fost mai amplă, iar numărul de soiuri prezentate au fost peste 30 în fiecare din cele patru locații. Pe lângă soiurile românești, produse la INCDA Fundulea și SCDA Turda, fermierii au avut ocazia observării în cultură și a unor soiuri străine. Au atras atenția însă cele produse la Institutul de cercetare agricolă Pavlikeni din Bulgaria.

Click pe poza pentru galerie!

Cultura de soia are un potențial ridicat în România, iar fermierii sunt mai tentați să o cultive în perspectiva unei subvenții mai mari. Suprafața de soia însă nu a crescut excesiv în acest an, posibil și pentru că fermierii nu au primit fondurile la care se așteptau. „Potențialul de soia ce poate fi cultivat în România este de 700.000 hectare. Din această suprafață, doar 67.700 ha au fost cultivate în 2013, în 2014 circa 80.000 ha, iar în 2015 cultura s-a extins la 185.000 ha. Trebuie subliniat că Europa consumă anual circa 40 milioane tone de soia”, a declarat Dragoș Dima, reprezentant Donau Soja pentru România, Bulgaria și Republica Moldova.

Ne oprim acum la platforma de la Agrichim Fetești (județul Ialomița), exploatație condusă de Viorel Nica, fermier cu experiență bogată în cultura de soia, și la cea pentru cultura de soia ecologică, din comuna Ștefan cel Mare (județul Călărași), în ferma lui Auger Petruș.

 

42 de soiuri, la Agrichim Fetești

Este al treilea an consecutiv în care Agrichim Fetești înființează o platformă de soia, suprafața din acest an fiind de două hectare. Pe lângă testarea soiurilor de la diferiți producători, a rețetelor de fertilizare și de erbicidare, a densităților sau epocilor de semănat, au fost explicate și posibilitățile de cultivare a soiei în cultură succesivă. Au fost 42 de soiuri de soia. S-au testat epocile de semănat (17 aprilie, 28 aprilie și 10 mai), densitățile de 50 de boabe germinabile/mp, de 60 b.g./mp și de 70 b.g./mp, precum și distanțele între rânduri de 37,5 cm, de 50 cm și 62,5 cm, dar și tratamente cu insecticide și cu fertilizanți. „Pe noi ne interesează să valorificăm schema de semănat și densitățile, pentru a valorifica potențialul soiului și puterea de ramificație, numărul de păstăi pe plantă. Acest lucru se poate realiza numai din schemele de semănat și densități. Acolo unde sunt densități mai mici s-a observat un grad de ramificație mai mare”, spune Viorel Nica, administratorul Agrichim Fetești.

 

Soia în cultură succesivă

Fiind un vechi fan al culturii de soia, cu o suprafață însemnată în fermă, Viorel Nica a început chiar cultura succesivă. „Soiul Oana de la INCDA Fundulea este un soi la care avem și cultură dublă, semănat după orz, pe 11 iunie. Și avem deja păstăile formate. Pentru cei care au posibilitatea să irige, pot face aceste cercetări. Nu am folosit decât un erbicid antigramineic. Profitabilitatea este bună, chiar dacă producția nu e mare, nici cheltuielile nu sunt mari. Sper să depășesc 2.000 kg/ha”, spune fermierul. 

O atenție deosebită a fost acordată potențialului de producție, numărului de păstăi pe plantă și gradului de ramificare. „Până acum, cel mai mare număr de păstăi pe plantă am găsit la soiul Daciana de la INCDA Fundulea. Triumf, produs tot de INCDA Fundulea, are 117 păstăi, producția poate ajunge până la 5.000 kg/ha. Triumf este un soi consacrat, eu l-am cultivat, l-am multiplicat, din 2008, și a fost un soi cu cel mai ridicat potențial de producție, la care am trecut peste 4.500 kg/ha în condiții de irigat pe pivot”, a adăugat Viorel Nica.

O surpriză plăcută au făcut soiurile produse la Stațiunea de cercetare Pavlikeni - Bulgaria. Cel mai mare număr de păstăi pe plantă, de 131, a fost înregistrat la soiul Avigeya, cu un grad de ramificare foarte bun. Tot de la bulgari, soiul Rosa a avut 120 de păstăi, o ramificație bogată. „Pentru soiurile nou create cred că s-a lucrat mai bine pe gradul de ramificație și pe valorificarea spațiului nutritiv. Asta cred că se poate semăna cu o densitate mai mică, sub 50 de b.g./mp”, sprecizează Viorel Nica. Cu peste 100 de păstăi pe plantă s-a remarcat și soiul Gabor, de la Euralis, soi aflat în primul an de testare.

 

Primul an cu soia ecologică

Platforma înființată la Auger Petruș, în comuna Ștefan cel Mare, a fost o provocare. Câmpul se întinde pe patru ha. S-a semănat pe 11 și 12 mai. Au fost prezentate 38 de soiuri de soia, din toate grupele de maturitate, cu genetică atât autohtonă, cât și străină. Au fost testate distanțele între rânduri, la 50 și 70 cm. Aurel Petruș a decis să planteze la 50 cm, pentru că restul culturilor de leguminoase le seamănă la aceeași distanță și este o economie de timp pe care o face la reglarea utilajului.

Cultura premergătoare a fost inul pentru ulei, o plantă mare consumatoare de elemente nutritive. Sub arătură s-au aplicat 7 tone de gunoi de pasăre. A urmat o discuire, iar în primăvară, au urmat încă trei lucrări de pregătire a patului germinativ. „Excesiv, din punctul meu de vedere, dar am semănat târziu. Acesta este secretul pentru curățenia culturii. Marea majoritate a buruienilor au ieșit treptat și au fost distruse prin aceste treceri din primăvară. S-au aplicat 3 udări cu o normă de 500 mc/ha, deja este începută a patra irigare și sunt convins că va fi ultima. Este necesar să prășim mecanic de două-trei ori, plus două intervenții manuale”, spune fermierul. 

Foarte bine s-a prezentat soiul Vigo, produs de ITC, un soi ieșit din cercetarea proprie, aflat în al doilea an de testare în rețeaua Donau Soja. Anul trecut, la Agrichim Fetești a avut cea mai bună producție, cu 3.535 kg/ha, iar în parcele neirigate a avut rezultate medii. A fost conceput pentru partea de sud a țării, pentru zonele de secetă și arșiță, pentru ca fermieul să aibă o producție de minim două tone, indiferent de condiții. Are un potențial de producție de peste 4 tone, fermierii au înregistrat între 2 și 3 tone/ha, iar în condiții mai dificile, s-a obțiut 1,5 -1,8 tone/ha.

 

Tratamente complete

Tehnologiile de cultură au fost complexe. La Agrichim s-au folosit rețete de la Adama, BASF, Timac Agro și NaturEvo. 

Adama a propus o tehnologie completă de erbicidare, cu două erbicide preemergente - Pendigan și Surdone, și postemergent - Agil, care combat tot spectrul de buruieni din soia. „Specificul acestei tehnologii este faptul că nu conține imidazoline și atunci aceste molecule se pretează foarte bine pentru combaterea samulastrei de floarea-soarelui, care răsare după doi-trei ani pe sole”, spune Florin Constantin, director Dezvoltare strategie la Adama Agricultural Solutions.

Timac Agro a propus utilizarea biostimulatorului radicular. „Aplicat în fenofaza de 2-4 frunze, dezvoltă o rădăcină cât mai puternică, inclusiv ramificarea. Spre deosebire de planta martor, stadiul culturii la care s-a aplicat este mai mare și sunt mai multe păstai cu patru boabe decât cu trei. Acest lucru se întâmplă pentru că planta, având acces din start la apă și mâncare, s-a setat din start la o producție mai mare”, spune Marius Eftene, director de produs Timac Agro România.

NaturEvo a propus o tehnologie deosebită față de cea clasică. „Am folosit NovaTec Classic, este un produs cu eliberare controlată a elementelor nutritive. La semănat am stimulat sămânța cu două produse Rootip și Kerafol. În perioada de vegetație au fost două tratamente de protecție și de stimulare cu cinci produse care au redus pierderea de apă cu 30-40%, precum și atacurile de boli și de dăunători”, a explicat Ioan Enoiu, administratorul NaturEvo.

 

 

 

SOIA PERFORMEAZĂ ȘI ÎN SISTEM NEIRIGAT

Pe 10 august, la Drajna, Saaten Union România și-a prezentat și portofoliul de soiuri de soia în cultură neirigată. „Important de reținut că sunt soiuri care merg și pentru condiții de neirigat, astfel încât să atingem nivelul minim de 1,3 tone/ha, care este pragul pentru a obține sprijinul cuplat”, spune Bogdan Guță, manager de produs pentru culturile de păioase și leguminoase la Saaten Union România. Noutatea din portofoliul Saaten Union este soiul Larisa, soi românesc produs la SCDA Turda, din grupa 00, care este adaptat special pentru condițiile din România. „Se poate obține o producție estimativă de peste două tone în condiții de neirigat. În condiții de irigat obține producții de peste patru tone. Anul trecut, în condiții de neirigat a adus frecvent producții de 2,5 tone, în mai multe zone din România”, spune Bogdan Guță. 

Unul dintre cele mai productive soiuri este Tena, din grupa semitardivă. Este recomandat însă în sistem irigat. Cu irigații și cu un erbicid preemergent și postemergent, Tena poate obține producții de 4,5 tone/ha. Soiul Adsoy este recomandat pentru cultura succesivă. Este un soi din grupa de maturitate 000, cel mai timpuriu testat în România. Are un necesar mai mic de apă și poate oferi o producție de două tone în condiții de neirigat. 



 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 - 15 septembrie 2016

Vizualizat: 1188 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?