Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Soia convențională, evoluție și realități imediate

Publicat: 30 septembrie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În ultimii trei ani, Asociația Donau Soja s-a implicat activ în dezvoltarea acestei culturi, altădată tradițională în Bazinul Dunărean. 

Click pe poza pentru galerie!

Mare parte din succesul acestei inițiative non-guvernamentale desfășurată la nivel european se datorează și cumpărătorului, cel care este dispus să plătească pentru produsele care folosesc ca ingredient direct sau indirect soia convențională. 

 

Donau Soja a tras cortina peste platformele demonstrative din acest an

Sezonul prezentării de soluții pentru dezvoltarea cu succes a culturii de soia convențională pentru fermierii din România, Bulgaria și Republica Moldova, derulat de Donau Soja, s-a încheiat cu platforma demonstrativă de la SCDA Caracal, un câmp cu 41 de soiuri de soia și diverse scheme de erbicidat, fertilizat și control al dăunătorilor. Eugen Petrescu, directorul SCDA Caracal, și Dragoș Dima, reprezentantul Donau Soja (cel care a venit cu ideea platformelor demonstrative), au fost bucuroși să întâmpine cei aproximativ o sută de oaspeți cu soiurile create de Euralis, Probstdorfer, SCDA Turda, INCDA Fundulea, Stațiunea Experimentală pentru Soia Pavlikeni, Prograin, ITC, Axereal sau Sateen Union. Yara și Timac Agro au prezentat soluții de fertilizare profesională. Am remarcat și prezența Ecofol (a asigurat fertilizarea culturilor din experiența Donau Soja de la Knezha), o firmă din Bulgaria producătoare de soluții de fertilizare, inclusiv pentru culturile organice, pe care le produce la o fabrică din Targovishte (nu, nu e în România!). Să nu uităm cele două mari firme de protecția plantelor, Adama și BASF, care au făcut ca lanurile să fie curate și sănătoase. La fel și profesioniștii conduși de Ion Enoiu au reușit să păstreze un lan mândru și perfect sănătos în platforma cu soia organică de la ferma Auger Petruș (Călărași), dar și la platforma de la Agrichim Fetești (Ialomița). O experiență aparte pentru specialiștii în controlul dăunătorilor a fost cea de la platforma Donau Soja de la SCDA Caracal, care în epoca a doua de semănat (10 mai) s-a confruntat cu un puternic atac de Tanymecus Dilaticollis (rățișoara porumbului) la soia care pur și simplu a decimat mai ales soiurile extratimpurii și timpurii. 

Acum se mai așteaptă doar proba cântarului, pentru ca zilele câmpului să-și desăvârșească treaba. Apoi, cei care s-au lăsat convinși că soia este o soluție pentru diversificarea rotațiilor (soia fiind o premergătoare universală, excepție făcând doar rapița) sau doar pentru programul de înverzire, vor avea o paletă de soiuri testate în condiții apropiate de zona lor, pentru a-și înființa cultura.

 

Platformele Donau Soja România: trei stațiuni de cercetare agricolă și doi fermieri 

SCDA Turda (o unitate care beneficiază de aportul celui mai de seamă creator de soiuri de soia convențională din România - Eugen Mureșanu), SCDA Secuieni (care are un conducător de unitate cu viziune și simț al pieței - Elena Trotuș), SCDA Caracal (o stațiune care face atât de mult pentru consilierea fermierilor din zonă încât ar merita un premiu de popularitate), Viorel Nica, administratorul Agrichim Fetești, (unul din cei mai tehnici fermieri din țară, cu peste 3.600 ha irigate, din care o treime le cultivă cu soia) și Aurel Petruș, administratorul Auger Petruș (o fermă care lucrează 1.200 ha în sistem organic și care a organizat anul acesta o primă platformă cu soia organică, demonstrând că soia convențională se poate cultiva cu succes și în acest fel). 

În Bulgaria, o familie de fermieri extrem de pregătită profesional (familia Borisov din Knezha), care are în ascendentul masculin pe unul dintre cei mai vestiți directori ai Stațiunii de Amelioarare a Soiei din Pavlikeni, dar și pe creatoarea a trei soiuri aflate și acum în comercial, realizează de trei ani aceste câmpuri pentru informare și cercetare. Cu o anume aplecare spre perfecțiune. 

Iar în Republica Moldova, soia s-a prezentat fermierilor de acolo sub autoritatea Institutului „Selecția” din Bălți, dar și a reginei soia de dincolo de Prut - Maria Iacobuța. Peste tot am întâlnit oameni speciali, orientați spre performanță și spre desăvârșire profesională, semn că soia e o „buruiană” cu lipici.

 

Dincolo de interesul economic pentru soia - o rază de speranță și pentru pământ

Soia are un aport important în fixarea azotului atmosferic în sol, unul mult mai mare decât o duzină de furtuni cu descărcări electrice intense. Mai ales dacă sămânța este inoculată înainte de a fi introdusă sub brazdă. E adevărat că este o plantă iubitoare de apă și soare. Dar s-a demonstrat că poate fi cultivată cu rezultate bune și în zone mai aride, dacă se folosesc soiuri extratimpurii adaptate. În Moldova și Bulgaria se ajunge frecvent la producții de două tone/ha în asemenea condiții. A demonstrat-o și Dumitru Manole, administratorul First Grain Amzacea, în Dobrogea, (o zonă agricolă cu regim pluviometric mult sub media pe țară), care reușește să facă producții de 3 t/ha în condițiile în care 1,3 t/ha ar fi de ajuns pentru a fi eligibili pentru sprijinul cuplat. 

 

Fermierii români s-au întors spre cultivarea soiei și datorită sprijinului cuplat

Dar trebuie să subliniem faptul că platformele Donau Soja au fost un catalizator important în această extindere. Vorbim practic de dublarea suprafeței în doar doi ani. Conform spuselor ministrului Agriculturii, în evidența APIA au fost trecute nu mai puțin de 187.707 ha cu soia. Viorel Nica a ajuns la 1.200 ha în doar trei ani. Arnaud Perrein, președintele APPR, a dublat și el suprafața față de anul trecut. Cristinel Brânză, fermier din Brăila, face producții apropiate de 6 t/ha cu soiuri de la Pioneer și folosește soia după orz și pentru cultura a doua cu producții care trec frecvent de 2,5 t/ha. Irigat, desigur. Sunt și fermieri care au dat-o în bară din cauza secetei și au renunțat. Dar vin alții din spate care cred că au găsit soluții și pentru anii secetoși. În Bulgaria am văzut câmpuri foarte frumoase cu soia convențională la familia Borisov. Parcă mai frumoase decât loturile experimentale. Ceea ce mă face să cred că e nevoie și de un pic de meserie, deoarece am observat că fermierii care sunt cunoscuți ca foarte buni tehnologi, gata să încerce orice, au devenit și cei mai buni cultivatori de soia. Să nu-l uităm aici pe Laurențiu Buzdugan, tehnologul celei mai mari ferme din UE. 

Nu știu, poate într-o zi MADR se va mândri și cu un loc fruntaș în producerea de soia, așa cum face acum cu floarea-soarelui. Dar până atunci ar fi bine să nu uităm că soia este o proteină complexă care poate imita laptele, produsele din lapte și chiar carnea. Adică o soluție pentru hrana planetei. O alternativă la proteinele de origine animală.

 


AVEM NEVOIE DE CEL PUȚIN 200.000 HA DE SOIA CONVENȚIONALĂ

Interesul pentru soia convențională este susținut și de UE, dar și de Ministerul Agriculturii, care a mărit suprafața pentru care se va acorda sprijinul cuplat pentru anul viitor. UE importă într-o majoritate covârșitoare proteină din soia de pe continentul american. Șroturi din soia modificată genetic, desigur. Din păcate, și România importă, deși ar putea să-și satisfacă necesarul din producția internă, dacă s-ar ajunge la cel puțin 200.000 hectare cultivate cu soia convențională. Azi, în Europa doar Serbia își asigură necesarul de soia din producția locală. De altfel, ei dețin câteva soiuri de soia care au excelat pe câmpurile demo organizate de Donau Soja. Apoi urmează Austria, care deși produce cât ar consuma, e nevoită să importe pentru că soia produsă ia calea exportului.


DONAU SOJA A EXTINS CERTIFICAREA ȘI PENTRU ȚĂRI AFLATE DINCOLO DE ZONA DUNĂRII

Certificarea Donau Soja aduce certitudinea că soia care poartă acest brand este liberă de OMG. Extinderea certificării (deoarece producători din țări precum Olanda, Franța și chiar SUA și-au dorit să intre în această asociație care a devenit o filieră de produs cu peste 200 de membri) s-a făcut sub titulatura de European Soja. Consumatorii din Occident cumpără cu predilecție soia convențională pentru consumul alimentar. Cum, datorită inscripționării voluntare, cumpără ouă de la găini care nu au fost hrănite cu soia modificată genetic sau carne de pui, porc sau vită provenită de la fermele care nu folosesc decât soia certificată Donau Soja. Poate că e doar o chestiune de marketing, dar e clar că cetățenii europeni se feresc de OMG. Așa că folosirea standardului soiei dunărene a atras ca un magnet consumatorii spre varianta convențională. Dovadă e faptul că Aurel Petruș are toată producția de soia organică vândută dinainte de a o însămânța. 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 1139 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?