Şi cu pagubă-n câmp, și cu banii daţi!

Deși la prima vedere pare inofensiv, în realitate e necruţător: în câteva zile te poate lăsa fără cultură. Este vorba despre gărgărița frunzelor de porumb sau rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll).
Pe fondul restricţiilor la tratarea seminţelor cu insecticide neonicotinoide împotriva acestui dăunător, fel de fel de indivizi vin cu soluții aşa-zis „miraculoase” şi mult mai scumpe decât variantele clasice. Unii fermieri au „mușcat momeala” și au rămas și cu paguba în câmp, și cu banii dați escrocilor.
Un astfel de produs miraculos „circulă” pe internet. Este vorba de o soluție ecologică pentru combaterea rățișoarei porumbului. Marketingul de promovare al acestui produs pare convingător chiar şi pentru cei experimentaţi. Cum vă daţi seama că vi se oferă un fals?

10 întrebări capcană pentru vânzătorii de iluzii!

1. Ce studii au şi unde le-au efectuat?
2. Care a fost intensitatea atacului în câmpul de testare a produsului oferit?
3. Care a fost densitatea dăunătorului în câmp (insecte/mp)?
4. Cum a fost vremea în timpul experienței, mai ales în faza între răsărit și patru frunze, perioada de sensibilitate maximă a culturilor pentru atac?
5. Care au fost plantele premergătoare porumbului în studiul realizat?
6. Care a fost procentul plantelor salvate după aplicarea produsului?
7. Care a fost situația la varianta martor (netratată): plantele din sola respectivă au fost distruse parțial sau total?
8. Studiul a fost făcut în colaborare cu cercetătorii specializați pe entomologia agricolă, de la o universitate de profil sau de la un institut de cercetare?
9. Care a fost producția la varianta martor și la cea tratată cu „produsul minune”?
10. Diferențele dintre cele două variante sunt asigurate din punct de vedere statistic?
Fără aceste informații concrete, îi puteţi arăta ușa celui care încearcă să vă vândă „produsul minune” pentru combaterea Tanymecus. În final ar trebui să consultaţi și un specialist în protecția plantelor.

Studiile din România sunt concludente!

În ultimii trei ani, împreună cu APPR, am reușit să facem cercetări în condițiile unei ferme comerciale, pe suprafețe mari, cultivate cu porumb, respectând toate rigorile științifice. În cei trei ani de studiu, au fost trei situații diferite. În primul an, atacul a fost slab, nu au existat diferențe semnificative între martor și variantele tratate. În schimb, în următorul an, condițiile climatice din primăvară au favorizat atacul, iar variantele experimentale au fost distruse, numai la cea cu tratamentul semințelor plantele de porumb au scăpat! Rezultatele efectuate în condițiile unei ferme comericale au confirmat pe cele obținute în câmpul experimental.
Exact așa trebuie să se întâmple și în cazul așa-ziselor „variante minune”, ele trebuie să fie testate în toate condițiile de atac, inclusiv în zonele unde este rezervă mare de dăunători și atacurile sunt foarte puternice. Dacă varianta de tratament trece cu „brio” de aceste condiții, atunci da, putem afirma că am găsit alternativă, iar neonicotinoidele ar intra în cărțile de istorie ale agriculturii și entomologiei agricole. Până atunci, fără alternative viabile, cultura porumbului și a florii-soarelui va deveni o mare loterie!

SĂ GÂNDIM LOGIC!

Dacă ar fi existat cu adevărat o alternativă la tratamentul semințelor de floarea-soarelui și de porumb împotriva Tanymecus, fermierii ar mai fi cerut derogări?
De peste 10 ani se cercetează această problemă. Nici una dintre variantele studiate nu a avut, în condiții de atac ridicat, o eficacitate comparabilă cea a insecticidelor sistemice, pentru care s-a acordat derogare. Dacă ar fi existat alternative, evident ele ar fi fost omologate până acum.

Articol publicat în revista Ferma nr. 6/255 (ediţia 1-14 aprilie 2020)