Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Şi-a încercat norocul cu rapiţa de două ori

Publicat: 18 iunie 2019 - 10:36
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În acest an, rapiţa a dat - şi încă mai dă - destulă bătaie de cap fermierilor. În toamna trecută, la înfiinţarea culturii, nu au fost condiţiile agrotehnice dintre cele mai bune. S-a însămânţat la... ghici, în praf, cu speranţa că vor veni precipitaţiile sezonului! Nici vorbă! În foarte multe ferme plantele nu răsăriseră din pământ, aşa că fermierii nu au mai avut ce face şi au întors cultura. Unii au făcut-o din toamnă şi au reînsămânţat suprafeţele cu grâu, alţii au lăsat-o peste iarnă şi până la urmă au fost nevoiţi să intre cu discul în lanurile prost răsărite.

 

În zilele de dinaintea Sărbătorilor de Paşti, m-am aflat, împreună cu inginerul Mihăiţă Sălceanu de la Rivera Investments, importator şi distribuitor de biostimulatori şi produse specializate pentru tratamente în agricultură, în ferma lui Nicuşor Berescu, din satul Ungureni, comuna Negrileşti, o aşezare situată în partea de nord a judeţului Galaţi. Producătorul agricol a ţinut neapărat să-i vedem cultura de rapiţă. Am intrat în lan; nu prezenta motive de îngrijorare, cultura a recuperat din întârzierea vegetativă, iar nopţile reci, cu temperaturi scăzute, nu au favorizat apariţia dăunătorilor.

DSC08484m219Click pe poza pentru galerie!

Pe o solă reînsămânţată, cultura şi-a revenit din stresul hidric
„Pe dealul Ungurenilor, unde ne aflăm, am o solă de peste 30 de hectare şi dincolo de livadă, încă o parcelă de 10 hectare. Trebuie să vă spun că am avut probleme cu cultura de rapiţă. În toamna trecută, după ce am încorporat sămânţa sub brazdă, a venit potopul. Aici a plouat peste 100 de litri pe mp, a bătut cultura şi a trebuit să o reînsămânţez! Pe vale nu a căzut un strop de apă! Dar am stat cu frică şi toamna, şi pe timp de iarnă... Acum constat că şi-a revenit, dă să înfrăţească, să ramifice”, a explicat fermierul la finalul lunii aprilie.
La recomandarea lui Mihăiţă Sălceanu, rapiţa trebuia stropită. „De mâine mă pregătesc să aplic un tratament fitosanitar cu un fungicid, un insecticid şi cu un îngrăşământ foliar şi apoi aştept ploaia. Sunt prea sărac pentru a-mi permite produse ieftine! Utilizez Mystic PRO (200 g/l tebuconazol şi 300 g/l procloraz) - un fungicid complex cu acţiune de contact, sistemică şi translaminară -, care să protejeze cultura împotriva bolilor foliare, ale tulpinii şi ale spicului, precum şi Biscaya 240 OD (substanţa activă: tiacloprid 240 g/l), un insecticid sistemic cu spectru larg, destinat combaterii dăunătorilor la mai multe culturi, printre care şi rapiţa. Dacă va trebui, am să lucrez şi noaptea!”, ne-a declarat fermierul.

„Mă rog la Dumnezeu să-mi acopăr cheltuielile!”
Nicuşor Berescu ne spune că pentru protecţia culturii a ales să aplice produse cu acţiune sistemică. A decis asta în urma unei experienţe cel puţin ciudate: „În toamna trecută, am folosit un insecticid de contact şi când am venit la două zile, cultura era plină de insecte! Şi iar am stropit-o! O grămadă de cheltuială am făcut!”, a explicat fermierul. Acesta este conştient că de pe sola aceasta nu va face producţie record. „Acuma, apă trebuie! Nu mă mai aştept eu la patru tone sau patru tone jumate aici! Am avut ani în care s-a făcut producţie! Acum, mă rog la Dumnezeu să iasă atât cât să-mi acopăr cheltuielile”, a rostit resemnat agricultorul.
„La momentul actual, rapiţa mea are 500 kg/ha de îngrăşământ chimic complex, doi litri de Bombardier, îngrăşământ lichid organic obţinut dintr-un amestec vegetal concentrat care stimulează creşterea şi dezvoltarea plantelor, şi un fertilizant foliar”, a detaliat fermierul.

Solă de rapiţă discuită de… şase ori
Am coborât împreună pe un drum cu… obstacole spre o altă solă ce fusese cultivată cu rapiţă. Nicuşor Berescu avea o urmă de regret că a trebuit să o întoarcă în această primăvară. „Anul este bun până acum! Păcat că am fost nevoit să renunţ la vreo 10 hectare de cultură. Nu m-am grăbit să întorc, nu au ieşit plăntuţele din pământ, dacă aveau ploaie astă-toamnă, făceam un dram de recoltă. Aici, pe sola asta, am trecut cu discul de şase ori”, a susţinut cultivatorul. Apoi, a venit cu explicaţia: „Păi am dat de două ori astă-vară după arătură, am mai trecut tot de două ori când am semănat rapiţa şi acum, în astă primăvară, am intrat iar de două ori cu discul greu, când a trebuit să o întorc. Am încercat cu combinatorul, se înfunda şi nu ieşea lucrarea de calitate”.

Un hibrid de porumb în testare
Nicuşor Berescu are de gând să reînsămânţeze parcela cu porumb. Va face un experiment, o testare cu un hibrid nou. „Aici voi încerca să semăn pentru prima dată o sămânţă hibridă de la Euralis. Este vorba despre ES Method, un hibrid Tropical Dent, semitimpuriu, FAO 380, cu o productivitate foarte bună şi performant în orice condiţii climatice. Am înţeles că este numărul unu în vânzările companiei, prezintă uscarea rapidă a boabelor şi toleranţă la secetă. În ultimii ani, în fermă am cultivat numai hibrizi Dekalb de la Monsanto”, a explicat cultivatorul din Negrileşti.

Culturile de primăvară - speranţa unui profit
În ferma lui de la Ungureni, Nicuşor Berescu a pariat pe culturile de primăvară. Lucrează mai bine de 200 de hectare, cea mai mare parte luate în arendă de la localnici. „Grâu am mai puţin, că nu au fost condiţii de semănat astă-toamnă, de aceea am semănat doar o parcelă de 14 hectare. După desprimăvărare a pornit bine în vegetaţie. Restul de suprafaţă este ocupat de culturile prăşitoare de primăvară: floarea-soarelui, însămânţată pe 50 de hectare, şi porumb, pe 120 ha. Mai mai de semănat exact două zile, numai să mă ţină vremea! Am o semănătoare performantă de la Maschio Gaspardo cu opt secţii de lucru, în agregat cu tractorul de mare putere condus de Claudiu Lovin, un un tânăr de mare perspectivă. Dar, tare aş vrea să mă-ncurce vreo ploicică! Culturile au nevoie de apă”, a susţinut Nicuşor Berescu.

Câmpul cu alice de gheaţă!
Însă un alt fenomen meteo l-a încurcat pe fermier. La începutul acestei luni, l-a bătut piatra. Abia semănase o parcelă de 22 hectare cu floarea-soarelui. Plantele încă nu răsăriseră şi câmpul se albise, acoperit de alicele de gheaţă. La vecinii săi fermieri a făcut prăpăd! Nicuşor Berescu i-a mulţumit lui Dumnezeu că a scăpat cu bine!

Ion Berescu_b
Ion Berescu: „Mi-au plăcut tractoarele de când am ieşit de pe băncile şcolii de tractorişti, din anul 1966. De atunci am lucrat şi lucrez în continuare, chiar dacă am ajuns la aproape 80 de ani. Dimineaţa, când aud tractorul că urcă la deal, nu pot să stau, îmi vine să sar din pat şi să mă urc la volan”.

NicuÅŸor Berescu_b

Nicuşor Berescu: „Semănată de două ori, cu pregătirea terenului, cu tratamentele, cred că la rapiţă m-am dus cu cheltuielile cam la 3.000 de lei pe hectar. Mi-e şi frică să mă mai gândesc!”


TRACTOARE ASAMBLATE PIESĂ CU PIESĂ DE LA FIER VECHI
Nicuşor Berescu a făcut o pasiune pentru maşinile şi utilajele agricole, „moştenită” de la tatăl său, Ion Berescu, unul dintre cei mai buni mecanici ai secţiei de mecanizare de la Negrileşti, a fostului Agromec Tecuci. Şi acum nea Ion, om ce se apropie de 80 de ani, se scoală dis-de-dimineaţă să coordoneze activitatea în câmp, aşa cum a făcut-o toată viaţa. Nici acum nu se poate despărţi de ocupaţia care i-a fost atât de dragă.
Îşi aminteşte şi acum de primii ani de după Revoluţie când s-a hotărât să se privatizeze. Se desfiinţase unitatea - Agromec Tecuci - şi altă soluţie nu avea la îndemână. Avea puşi deoparte ceva bani albi pentru zile negre, o brumă de vreo 12 miare. Din ei a cumpărat piese de la maşinile şi utilajele agricole dezmembrate, de la fier vechi, vechituri, ruginituri… Cu o perie de sârmă le-a curăţat, a căutat şuruburi şi cu mult efort a asamblat piesă cu piesă primul... tractor! “Universal” 650! Şi aşa s-a întâmplat cu al doilea, apoi cu al treilea şi cu al patrulea tractor. Şi-a cumpărat o remorcă tot de la fiare vechi. Cum avea tractor, nu şi pământ, Ion Berescu a început să presteze servicii pentru ceilalţi oameni din sat.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)

Vizualizat: 341 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?