Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Sfecla de zăhăr în 2018 - E MAI GREU FĂRĂ COTE!

Publicat: 22 iunie 2018 - 00:08
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Începând cu octombrie 2017, sectorul zahărului european nu mai are un preţ garantat sau cote de producţie. Trecerea de la un sector foarte reglementat la liberalizare totală a fost organizată suficient pentru a nu lua pe nimeni prin surprindere. Cu toate acestea, debutul fermierilor europeni pe piaţa mondială nu este uşor, deoarece preţurile la zahăr au fost fluctuante.

Întrucât în 2017 preţurile zahărului din sfeclă de zahăr pe piaţa mondială erau totuşi atractive, cultivatorii s-au pregătit pentru eliminarea cotelor prin creşterea suprafeţelor de producţie pentru campania 2017/2018. Franţa şi Germania, cei doi producători principali, au suplimentat terenurile cultivate cu sfeclă de zahăr cu 25%. Dar zahărul obţinut a ajuns într-o piaţă afectată de o cerere modestă, din cauza unui excedent mondial de 5-6 milioane tone; în interval de 18 luni, preţurile au scăzut la jumătate pentru zahărul alb cu livrare în luna august (Bursa de Mărfuri din Londra), la aproximativ 334 dolari/tonă.

SfeclaClick pe poza pentru galerie!
Zahărul din trestie, care domină lejer piaţa, reprezentând 80% din producţie, determină preţurile mult mai mult decât zahărul din sfeclă. Cu toate acestea, zonele de producţie situate în regiunile tropicale sunt, de asemenea, afectate de variaţii climatice importante, cum ar fi un sezon musonic abundent sau insuficient în India, ceea ce duce la schimbarea preţurilor la zahăr.

Industria zahărului european, marcată de nesiguranţă
Confruntaţi cu această volatilitate ridicată, producătorii francezi şi-au asigurat contracte multianuale cu preţ fix, care încearcă să compenseze eliminarea cotelor şi un preţ garantat timp de cel puţin doi ani.
Creşterea producţiei ar trebui să permită UE să devină un exportator net în acest an. Dar piaţa este dură. Preţurile plătite producătorilor, adică 25 de euro pe tona de sfeclă la Tereos sau 27 de euro la Crystal Union, nu reflectă deloc preţul pieţei. Producătorii majori de zahăr, care beneficiază de o producţie mai mare şi de o vizibilitate crescută pe parcursul mai multor ani, şi-au acoperit expunerea pe pieţele de futures, fapt care ar trebui să le îmbunătăţească veniturile în acest an. Se pare însă că există o mare nesiguranţă în ceea ce priveşte viitorul. Pentru companiile din sectorul zahărului, provocarea majoră este aceea de a se folosi cât mai mult de fabricile lor. Cu toate acestea, Franţa este mai degrabă în urma vecinilor săi în această privinţă. Fabricile britanicilor funcţionează până la 160 de zile pe an, ale germanilor în jur de 128, în timp ce în Hexagon se încearcă acum să crească numărul la 130 de zile pe an, de la 100 de zile în 2016. Funcţionarea fabricilor pe termen lung sporeşte rentabilitatea. Dar, în această primăvară, producătorii de sfeclă francezi au semănat mai puţin decât în 2017.

UE interzice neonicotinoidele, fermierii reduc suprafeţele
Fermierii din Franţa sunt îngrijoraţi de interdicţia neonicotinoidelor, care ar trebui să intre în curând în vigoare. Potrivit asociaţiei cultivatorilor, producţia de sfeclă ar putea scădea cu 12% sau chiar cu până la 50% în regiunile maritime. Industria depune un ultim efort de lobby pentru a scuti sfecla de la decret, argumentând că această cultură este tratată înainte ca flora meliferă să crească, aşa că albinele nu sunt expuse pesticidelor. Substanţele chimice aplicate protejează germinaţia sub pământ. Cu toate acestea, există puţine şanse ca Franţa să accepte această scutire, care a fost refuzată la nivel european. Astfel că cel mai mare producător de zahăr din sfeclă din Europa, cu o producţie de 5 milioane tone anual, are suficiente motive să fie îngrijorat.

România: schimbări majore după închiderea fabricii de la Oradea
În acest context plin de frământări, sfecla de zahăr din România a intrat în al doilea an de non-cote cu cel puţin două lovituri: închiderea fabricii de la Oradea şi scăderea drastică a preţului la zahăr. Bunăoară, compania Agrana anunţa că preţul mediu la zahăr în luna martie a.c. a fost de 401 euro/t şi 413 euro/t în luna aprilie. Or, cum fermierii au contractat preţul la sfeclă condiţionat de nivelul preţului zahărului, scăderea acestuia va influenţa semnificativ veniturile cultivatorilor. Mai mult, în aproape toate zonele de cultură sfecla de zahăr a avut un start anevoios prin răsărire neuniformă, densităţi slabe şi dezvoltare întârziată.
Aşa cum rezultă din tabel, cu privire la Operativa din 31 mai a.c., în ţara noastră au fost semănate 24.696 ha, dar au rămas în cultură - după calamităţi şi reînsămânţări - doar 23.227 ha, cu 4123 ha mai puţin decât anul trecut. Cu toate eforturile făcute de fabricile din Luduş şi Roman de a creşte suprafeţele contractate, nu s-a putut compensa integral pierderea arealului de cultură aferent fabricii închise de la Oradea. Un judeţ mare cultivator de sfeclă, cum a fost Satu-Mare, cu aproape 2000 ha în 2017, n-a semănat nici un hectar în acest an! Costurile de transport până la Luduş au descurajat fermierii din nord-vestul ţării să rişte o cultură cu premise negative de rentabilitate. Cu toate acestea, paradoxal, fermieri din Timiş, judeţ aflat mai departe de Luduş (la peste 300 km), au semănat 933 ha. Motivul: investiţii pe fonduri europene în tehnica agricolă specifică sfeclei şi, bineînţeles, obligativitatea ca timp de cinci ani să nu renunţe la această cultură. De altfel, toată această suprafaţă se află în ferme mari, patru la număr, cu o suprafaţă medie de peste 230 hectare de sfeclă.
Tereos Luduş creşte suprafaţa cu aproape 2000 ha, Agrana Roman cu peste 2000 ha, în timp ce Fabrica din Bod scade cu 734 ha faţă de anul trecut.
Judeţ fără tradiţie în cultura sfeclei, Tulcea a contractat cu Agrana peste 300 ha, dar, din păcate, toată suprafaţa a fost calamitată şi s-a renunţat la reînsămânţare. De remarcat judeţul Iaşi, care devine lider pe ţară la suprafaţa cultivată, cu peste 4000 ha, şi judeţul Mureş, pe locul doi, cu 3500 ha, cele două judeţe detronând Neamţul, care se închide în acest an cu aproape 3000 ha.
Cei 913 fermieri cultivatori de sfeclă la nivel naţional se regăsesc preponderent la Bod (400) şi Luduş (298), însă cu o medie de suprafaţă de numai 10,4 ha - Bod şi aproape 25 ha - Luduş. Agrana Roman e mai concentrată în această privinţă, având o suprafaţă medie pe fermier de aproape 55 ha. Tereos Luduş cultivă sfeclă în 9 judeţe, Agrana în 10 judeţe iar Bodul doar în două: Braşov şi Covasna.

 

OPERATIVA PRIVIND SFECLA DE ZAHĂR (31.05.2018)

tabsfi218_b

NU RISCAŢI SUBVENŢIA PE SUPRAFAŢĂ!
Primăvara deosebit de secetoasă din aproape toate zonele de cultură a cauzat un start anevoios al sfeclei prin răsărire neuniformă, densităţi slabe şi dezvoltare întârziată. Aproape că nu există ferme în care densitatea după răsărire să fie mai mare de 80.000 plante/ha, condiţie obligatorie pentru o producţie intensivă. Se spera ca ploile din ultima perioadă şi cele anunţate pentru luna iunie să potenţeze producţia de sfeclă în ţara noastră, recoltă afectată oricum de o densitate destul de proastă. În această privinţă subliniem iniţiativa preşedintelui Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR), Ioan Gherman, prin care a cerut sprijin Ministrului Agriculturii pentru activarea la nivel de judeţe a Comisiilor locale de situaţii de urgenţă, astfel că suprafeţele afectate de calamităţi să-şi capete legitimitatea excepţională pentru a nu pierde subvenţia pe suprafaţă, chiar dacă nu se va putea îndeplini condiţia de densitate de minim 6 plante/mp.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

Vizualizat: 266 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Agriplanta-Romagrotec 2018

Agriplanta-Romagrotec 2018

„Din pasiune pentru agricultură” este motto-ul sub care Agriplanta-Romagrotec reuneşte cu succes tot ce este mai important în agricultura românească începând cu primăvara lui 2011. Desfăşurat în câmp, pe o suprafaţă de peste 36 hectare, evenimentul îmbină trei componente care îi asigură eficienţa: expoziţie în câmp, loturi demonstrative şi demonstraţii cu maşini agricole.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?