• fermierii cred într-un parteneriat echitabil
În ediţia anterioară am relatat detaliile întâlnirii producătorilor de sfeclă de zahăr, susţinută pe 1 februarie 2017, la Roman, în judeţul Neamţ, în organizarea Bayer CropScience şi Agrana, în colaborare cu partenerii furnizori de inputuri şi de fonduri băneşti pentru agricultori. S-a discutat prioritar despre contractele pentru anul comercial 2017 dintre fermieri şi fabrica procesatoare.
Prezent la întâlnirea de la Roman, Ioan Puiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova, ne spunea că perspectivele pentru cultura sfeclei de zahăr din zona Moldovei sunt bune, negocierile cu fabrica procesatoare fiind pe un făgaş normal.
Un preţ minim de 30 euro/tonă
”Eu spun că este bine, atâta vreme cât s-a încheiat cu succes campania 2016, fermierii fiind plătiţi conform contractului. Parteneriatul cu Agrana este foarte bun, din punctul nostru de vedere. Acum, încă mai negociem unele aspecte legate de viitorul contract, prima ofertă fiind nemulţumitoare pentru noi, ca preţ al sfeclei. Dar acum suntem pe final cu negocierile şi ne aşteptăm la preţul de 30 euro/tona de sfeclă livrată, plus anumite bonusuri - pentru livrare timpurie, pentru livrare tardivă, pentru fermierii care nu ridică borhotul ş.a.m.d. Considerăm că acesta trebuie să fie preţul minim al sfeclei, fiindcă şi zahărul are un preţ bun, tendinţele fiind chiar de creştere a preţului zahărului. Credem că şi procesatorul este interesat să ofere un preţ acceptabil, astfel încât pentru acest an să putem contracta peste 11.000 de hectare cu sfeclă. Aceasta ne-ar avantaja pe toţi, adică atât pe fermieri, cât şi pe procesator”, spunea Ioan Puiu.
Zahăr dulce şi amar
Fermierii speră în continuitate şi relaţii de parteneriat reciproc avantajoase, mai ales că unii dintre aceştia au realizat investiţii importante în ferme, în special pe zona de mecanizare specifică obţinerii sfeclei de zahăr - investiţii în utilaje care nu mai pot fi folosite la alte culturi. ”Zahărul poate fi şi dulce, dar şi amar. În 2016, am avut o producţie de aproximativ 40 tone/ha, cu un preţ de 30 euro/tona de sfeclă predată. Adăugând subvenţia de aproximativ 1000 euro/ha, am ajuns la o profitabilitate încurajatoare. De aceea, am investit mii de euro în mecanizare, fiindcă am văzut bune perspective pentru cultura de sfeclă. Dacă ceva nu va merge şi dacă vor fi probleme, va fi rău şi pentru noi cei care am investit şi care avem, încă, de achitat respectivele achiziţii tehnice. Dar eu am încredere în parteneriatul cu fabrica de la Roman - singura din Moldova şi una dintre cele patru fabrici din România, rămase dintre cele 33 de fabrici care au fost înainte de 1989”, ne declara Alex Molodoi, fermier din Dulceşti, jud. Neamţ.
STIMULENT FINANCIAR: 1000 EURO/HA
Subvenţia la cultura de sfeclă de zahăr este la nivelul negociat cu UE - corespunzător suprafeţei cultivate în anul 2014 (circa 29.300 ha), pentru care s-a acordat un volum total de subvenţie pe ţară. Astfel, a reieşit un cuantum de aproximativ 600 euro/ha în 2014. În anul 2015, suprafaţa a fost de circa 24.000 ha, revenind o subvenţie de aproximativ 780 euro/ha, la care s-a adăugat plata SAPS, rezultând 1040 euro/ha. Situaţia este relativ aceeaşi şi pentru anul de producţie 2016: 24-25 de mii ha, rezultând o subvenţie de 900-1000 euro/ha, care urmează a fi primită până în luna mai 2017, după cum spun specialiştii. Prognoza reprezentanţilor fabricilor de zahăr, pentru anul 2017, este pentru aproximativ 26-27 de mii de hectare ocupate cu sfeclă de zahăr în România, nivel care, de altfel, se spune că va fi menţinut până în anul 2020. Acest lucru ar face ca subvenţia la cultura de sfeclă de zahăr să rămână la aproximativ 900-1000 euro/ha.
Articol publicat in revista Ferma nr. 4 (187) din 1-15 martie 2017