Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sfecla de zahăr a salvat sezonul de producţie

Publicat: 14 noiembrie 2020 - 16:52
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe fondul secetei extreme din primăvară, fermierii din Moldova care au pierdut unele culturi înfiinţate în toamna 2019 au ales să cultive sfeclă de zahăr în loc.

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

SC Agrana Roman, judeţul Neamţ, singura fabrică de procesare a sfeclei de zahăr din zona Moldovei, a contractat o suprafaţă cu 2000 de hectare mai mare faţă de cea recoltată în 2019 şi mult mai mare faţă de cea bugetată pentru anul 2020, fiind nevoită să suplimenteze semnificativ bugetul de investiţii.

 

Sfeclă în loc de rapiţă şi grâu

 

”Anul trecut am avut aproximativ 12.300 ha, iar anul acesta am contractat 14.400 ha. Ne propuseserăm ca anul acesta să creştem până pe la 13.000 ha. Dar, în primăvară, fermierii au venit către noi cu cereri de a creşte suprafaţa din cauză că mari suprafeţe cu rapiţă şi cu grâu au trecut rău peste iarnă, iar aşteptările fermierilor din perioada de primăvară timpurie erau foarte pesimiste la cereale. Fiind vorba despre fermieri cu care colaborăm de mai mulţi ani, în condiţii excelente, am acceptat să extindem contractele, astfel încât partenerii noştri să semene sfeclă de zahăr pe suprafeţele întoarse”, explica Radu Petre, director cu materia primă în cadrul Agrana România.

 

5.000 tone de sfeclă/zi capacitate de procesare

 

Ritmul de creştere a suprafeţelor contractate de Agrana Roman este impus de cheltuielile fixe care trebuie recuperate într-un anumit număr de zile de prelucrare a sfeclei. Fabrica de la Roman are o capacitate de prelucrare de 5.000 tone de sfeclă /zi, ceea ce presupune o producţie totală de 700 mii de tone, care, în condiţiile specifice ale zonei Moldovei, se poate realiza pe aproximativ 15.000 ha.

sfecla de zahar canva_bfoto: canva.com 

 

Pierderi de 20% la recoltă

 

Din suprafaţa semănată în primăvara 2020, la recoltare s-a ajuns cu 12.210 ha, tot din cauza condiţiilor agro-meteorologice. ”Precipitaţiile au venit după ce sfecla de zahăr a răsărit. Practic, prima lună după semănat a fost uscată şi fără precipitaţii. Ulterior, ploile căzute în aprilie-iulie au favorizat dezvoltarea sfeclei, iar primele promisiuni erau foarte optimiste, ca şi la celelalte culturi. Noi estimam că producţia de pe 90% din suprafaţa semănată ne va acoperi cantitatea bugetată. Dacă anul trecut am avut o producţie medie de 46 t/ha, în iulie estimam peste 50 t/ha, ceea ce ar fi reprezentat un record pentru Agrana, la fel ca şi suprafaţa semănată, care oricum a fost record. Din păcate, în iulie s-a instalat seceta şi, deja, evaluările de la sfârşitul lui august arătau producţii mai mici cu 15% faţă de cele din iulie. De la aproximativ 700.000 de tone prognozate în luna iulie, la final de august 2020 am coborât la 610.000 de tone, iar la început de octombrie, după mai mult de 2 luni de secetă extremă, orizontul producţiei a scăzut la vreo 520.000 de tone sfeclă de zahăr, în total. Aceasta ar reprezenta aproximativ 38 t/ha, ceea ce înseamnă o scădere cu aproximativ 20% faţă de producţia din anul 2019”, explica Radu Petre.

 

Un plus la calitate

 

Dacă, din punct de vedere cantitativ, se constată un regres al producţiei de sfeclă de zahăr, din punct de vedere calitativ s-a realizat un salt îmbucurător. ”Anul acesta, calitatea sfeclei este mai bună, adică dacă în 2019, media coeficientului de digestie era de 16,8%, în toamna 2020, după primele trei săptămâni de campanie de recoltare (când s-a strâns sfecla de pe 20% din suprafaţă), am constatat că media conţinutului de zahăr a fost de 17,5%. Practic, pierderea cantitativă se compensează cu plusul oferit de calitatea sfeclei”, menţiona reprezentantul Agrana România.

sfecla 3 Canva_bfoto:canva.com 

 

Noi negocieri între fermieri şi procesator

 

Potrivit contractului, plăţile efectuate de Agrana România către cultivatorii de sfeclă de zahăr se fac în două etape, respectiv o primă plată la 10 zile după predarea sfeclei de zahăr (începând cu 10 octombrie) şi a două în luna iunie a anului următor. Nivelul plăţilor este stabilit în raport şi cu preţul de vânzare a zahărului, la poarta fabricii.
Pentru anul următor de producţie, deşi urmează noi negocieri între fermieri şi procesator, există unele repere care nu se vor schimba, unul dintre acestea fiind cel legat de corelaţia preţului de bază oferit cultivatorilor cu preţul zahărului la poarta fabricii. ”În 2020, preţul zahărului a crescut, de la aproximativ 400 euro/tonă la 460 euro/tonă. Practic, având astăzi cu 60 euro peste ceea ce a fost anul trecut, înseamnă că, în mod clar, va exista o aşteptare de creştere cu 15%. În varianta minimală, oricum, nu se va coborî sub ceea ce a fost anul acesta, ca preţ de bază la sfecla de zahăr”, sublinia directorul cu materia primă Agrana România.
Având în vedere experienţa anului 2020, care a condus la creşterea cumva forţată a suprafeţei contractate, Agrana România, deja, a bugetat pentru primăvara 2021 o suprafaţă de 15 mii de hectare pentru a fi contractată, adică îşi va atinge ţinta de extindere cu un an mai devreme decât a fost programat.
Click AICI şi vezi cum era estimată producţia de sfeclă de zahăr în luna iulie şi prognoza privind preţul!

Radu Petre 0_b
Dacă anul trecut a fost nevoie peste tot de cinci tratamente pentru a controla ciuperca Cercospora beticola, care produce boala numită cercosporioză, anul acesta doar pe vreo 40% din suprafaţă au fost necesare maximum 4 tratamente, cealaltă proporţie de 60% din suprafaţă necesitând doar 3 tratamenteRADU PETRE, director cu materia primă la Agrana

 

TEHNOLOGIE CLEARFIELD LA SFECLA DE ZAHĂR

 

Pentru următorul an agricol, reducerea cheltuielilor de producţie reprezintă o prioritate, iar atingerea acestui obiectiv ar putea fi realizată inclusiv prin extinderea unei tehnologii ”clearfield la sfeclă”, care anul acesta s-a aflat în testare şi care a redus numărul de erbicidări. ”Această tehnologie a fost verificată în aproximativ 3.000 de unităţi de producţie, dintr-un total de 18.000 de cultivatori. Practic, se foloseşte o sămânţă specială, cu un erbicid care nu distruge planta de interes economic. În primă fază, cheltuiala cu sămânţa+erbicidul este ceva mai scumpă decât la tehnologia convenţională. Dar, venind cu un singur erbicid aplicat de două ori şi, ulterior, aplicând doar mici corecţii împotriva buruienilor, se constată o anumită reducere a cheltuielilor. Vorbim despre un erbicid care se activează odată cu precipitaţiile. Anul acesta, deci, fiind vorba despre o secetă de minimum două luni, protecţia la buruieni a culturii a fost minimă”, arăta Radu Petre.

Vizualizat: 1446 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?