Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Semnele unui an rodnic!

Publicat: 03 februarie 2017 - 14:45
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După valurile de ninsori viscolite, asezonate cu ger siberian, ce au caracterizat cea mai mare parte din luna ianuarie, iată că în ultima lună a sezonului rece, agricultorii așteaptă cu nerăbdare să verifice starea de vegetație a culturilor aflate în repaus vegetativ sub plapuma ocrotitoare de nea. 

Unii au respectat recomandările specialiștilor de a recolta monoliți din câmp pentru a examina starea plantelor după perioada de iernare, a stabili perspectiva densității culturii și gradul de îmburuienare.

grau sub zapada

IAȘI
Culturile sunt sub control
„În zilele mai aproape de desprimăvărare am de gând să recurg la metoda monoliților. Rapița a intrat un pic cam descoperită în iarnă, fără zăpadă, am avut niște geruri la -14 grade și, având în vedere că s-a semănat târziu, plantele au intrat într-un stadiu vegetativ subdezvoltat. Sigur, nu mă tem la ce am în câmp, stratul de zăpadă este de 70 cm, cultura este sub control”, ne-a declarat Theodor Marian Topală, președintele Asociației Uniunii Producătorilor Agricoli Privați - Iași.
Fermierul a înființat în toamnă 150 hectare de rapiță și 120 ha de grâu. „Grâul se prezintă bine, eu folosesc un soi austriac cu înfrățire în primăvară, deci nu-mi fac probleme, am fost mulțumit că a răsărit. Am făcut fertilizarea de bază în toamnă cu un îngrășământ complex NPK 18:46:0, în cantitate de 200 kg/ha, iar la sfârșitul iernii și începutul primăverii voi aplica azot, cam tot aceeași doză”, a susținut fermierul ieșean. Pentru el, noul ciclu de producție agricolă a debutat sub bune auspicii, terenurile pe care le lucrează au suficientă rezervă de apă constituită în urma ploilor din noiembrie; sunt semnele unui an rodnic!

Loturi demo pentru alegerea unor hibrizi performanți
Marian Topală vrea să maximizeze profitul prin toate mijloacele. Astfel, pune un accent mai apăsat pe loturile demonstrative. „Încerc să testez cât mai mulți hibrizi de porumb, de rapiță și de floarea-soarelui, toleranți la secetă și cu un randament cât mai bun în producție. Anul acesta am hotărât să amenajez o suprafață de 40 ha pentru o sută de hibrizi de porumb; în medie, cam 10 produși de top de la fiecare companie producătoare, din grupele de maturitate 300 până la 400 FAO. De asemenea, sunt pregătit să fac o întâlnire cu fermierii din zona de nord a Moldovei, îndeosebi cei din asociația noastră, la un eveniment de câmp pe cultura rapiței, unde voi prezenta 60 de hibrizi dintre cei cei mai performanți din piață”, a precizat ieșeanul.

BRĂILA
Culturi de toamnă puse în pericol de sălbăticiuni
De câțiva ani, agricultorii brăileni din zona lacului Tătaru trăiesc cu frica în sân din pricina păsărilor sălbatice, acestea în fiecare toamnă distrugând mari suprafețe cultivate. „La rapiță e cam urâtă treaba! Am semănat 110 ha din care 80 au fost rase de la suprafața pământului de gâsca sălbatică. A păscut de a rămas numai rozeta plantei, dar pe unele locuri - acolo unde a fost terenul mai moale - a smuls firul cu tot cu rădăcină. Aștept primăvara să văd dacă am norocul să mai răsară din plante”, ne-a declarat îngrijorat Adrian Bârdiganu Romgetdacus.

Ce nu au distrus păsările, au ”prădat” oile!
Și pentru ca distrugerea culturii să fie... desăvârșită, pe restul de 30 ha de rapiță, ce rezistase invaziei păsărilor sălbatice, a intrat un cioban cu oile și a făcut prăpăd. „Am probleme cu stânele din zona Însurăței - Zăvoaia. Îmi prăpădesc culturile. Eu reclam ciobanii, aceștia sunt amendați de polițiști, depun contestație la judecătorie și instanțele îi scapă”, a precizat Adrian Bârdiganu Romgetdacus. Pagubele estimate de fermier la o primă evaluare depășesc miliardul de lei vechi (în jur de 1.200-1.500 lei/ha înmulțit cu 110 ha). Și anul trecut fermierului i-au fost distruse semănăturile de toamnă. „La rapiță am un contract cu Monsanto și cu Pioneer, de unde am procurat sămânța. Este inclusă și asigurarea de îngheț; să vedem cu atacul de la gâscă dacă poate fi despăgubit cumva!”, ne-a precizat cultivatorul.
Adrian Bârdiganu Romgetdacus se consolează că mai are 36 ha de grâu la Tufești, în partea de est a județului, care a intrat în repaus vegetativ bine înfrățit. De asemenea, pe un teren cu un pH foarte ridicat, ameliorat cu sulfat de amoniu, a pus mazăre de toamnă, o cultură ce promite un bun profit.

Un an agricol compromis de... litigiul cu AFIR
„Eu am însămânțat 160 ha de rapiță, 50 de grâu și vreo 4 ha cu mazăre. Dacă întorc rapița, măcar să-mi acopere cheltuielile! Însă pe mine mă trage înapoi și problema cu fondurile europene, litigiul cu AFIR. Am avut proces la Curtea de Apel Galați, l-am câștigat. AFIR a făcut recurs și de un an și jumătate dosarul este la Înalta Curte de Casație și Justiție și încă nu este fixat un termen!”, a dat glas unei nemulțumiri ce trenează de ceva timp. Pe scurt, fermierul a depus un proiect de finanțare pe Măsura 312. „După cinci controale din care am ieșit bine, la cel de-al șaselea s-a constatat că au fost nereguli la depunere proiectului și, ca atare, am fost somat să dau înapoi 200 mii euro, partea subvențiilor de la UE. Ceea ce e o aberație! A trebuit să intru cu firma în reorganizare, în insolvență, am avut conturile blocate un an și ceva, de nu am mai putut lucra. Chestiunea asta m-a tras mult în jos!”, ne-a declarat fermierul brăilean.

Un fermier cu pagubă la buzunar
Și Marcel Soceanu, un mic fermier brăilean, a avut și mai are de pătimit de pe urma păsărilor sălbatice ocrotite de lege. Se bucurase că reușise în toamna trecută să semene cu grâu și rapiță șase hectare, dar nu a avut parte de culturi. „S-a abătut urgia din cer, cârduri de gâște și rațe sălbatice au năvălit și au mâncat plantele abia răsărite. Au distrus sute de hectare cultivate ale oamenilor și din comunele învecinate lacului. Să vedem dacă mai dă ceva din rapiță la primăvară, a fost terenul moale și păsările sălbatice au smuls plantele cu totul din pământ”, ne-a declarat profund necăjit tânărul agricultor brăilean.
Marcel Soceanu lucrează în total 17 ha. Pentru primăvară și-a propus să însămânțeze: porumb, pepeni, floarea-soarelui și mazăre. „Anul agricol a început destul de prost pentru mine, în vară mă bazasem pe banii de pe rapița aia de trei hectare. Sunt mulțumit de subvențiile care au sosit la timp, ceea ce este foarte bine. Acum aștept cu nădejde banii pentru cele 12 vaci cu lapte, din care nouă mulgătoare”, s-a consolat fermierul. Până atunci, Marcel Soceanu va rămâne cu pagubă în buzunar.

ILFOV
Iarna se pregătește campania de primăvară
Iancu Florian, fermier din comuna ilfoveană Grădiștea, are o poziție prudentă când vine vorba de semănăturile de toamnă. „Culturile au intrat în iarnă bine, sănătoase și hrănite corespunzător, însă nu știu ce-i sub zăpadă acuma! Am înființat 250 ha cu grâu și 250 ha de rapiță în perioada superoptimă, ca să zic așa! Terenul s-a lucrat în condiții bune; grâul e înfrățit, rapița dezvoltată, nu sunt probleme cu culturile. Nu știu ce va fi pe parcurs, să nu se topească zăpada și să vină un ger năpraznic! Numai la rapiță mă gândesc, grâu-i mai rezistent!”
Iancu Florian știe ce vorbește, lucrează de 50 de ani în agricultură, are experiența câmpului. Exploatează 900 ha de teren bun, cernoziom. Știe că iarna se pregătește campania de... primăvară. „Mă bazez pe mecanizatorii pe care i-am păstrat: Nicolae Dumitru și Dumitru Ștefan, dar și pe nepotul meu Cosmin Alexandru Iancu, student la Agronomie, care se ocupă de tehnologia de cultură”, ne-a declarat fermierul.
Iancu Florian trage nădejdie ca anul agricol va fi unul bun. ”Sunt mulțumit să realizez cât am făcut în 2016. Intenționez să mai investim într-un tractor de putere mai mare și într-o semănătoare performantă”, ne-a dezvăluit din preocupările sale de viitor.

ARAD
Grâul semănat târziu are probleme
Și în vestul țării, în câmpia Vinga, grâul semănat târziu ar putea avea o problemă. Inginerul Ioan Andru a însămânțat cu cereale păioase de toamnă 300 ha, precum și 200 ha de rapiță. În primăvară și-a programat să cultive 100 ha de mazăre și soia, iar diferența de până la 700 ha cu porumb și floare. „Cultura de rapiță a intrat bine în iarnă, în faza de 4-7 frunze, o parte din grâu semănat ceva mai târziu era în curs de răsărire la începutul sezonului hibernal. Câmpul nu este acoperit de zăpadă, au fost geruri de -18 grade la început de ianuarie, dar cultura de rapița a rezistat. E foarte posibil să fie o problemă la grâul care era în curs de răsărire înainte de repausul vegetativ”, ne-a declarat agricultorul.
După cum am aflat de la interlocutor, în această perioadă se verifică starea culturilor. „Vom efectua fertilizările de sezon, de iarnă, cu nitrocalcar, că avem soluri acide. Am pregătit două mașini de administrat îngrășămintele pe suprafețele de păioase și de rapiță, pentru a realiza o normă de 250 kg/ha. Dacă ieșim bine fără probleme din iarnă și vom avea rezervă de apă în sol, se poate spune că va fi un an agricol bun!”, a conchis agronomul Ioan Andru.

 

 

SEMĂNĂTURILE DE TOAMNĂ SUNT ASIGURATE
În ferma lui Theodor Marian Topală, anul acesta nu-și găsesc loc investițiile și nici depunerea vreunui proiect finanțat din fonduri europene. Tocmai ce a terminat unul anul trecut, în valoare de 320 mii euro, în urma căruia s-a dotat cu o combină (cu toate accesoriile), un tractor de 220 CP și plugul aferent. Fermierul se explică: „Eu am fost afectat sută la sută de grindină în 2015, trebuie să-mi revin financiar. Culturile au fost asigurate la Astra, compania a intrat în faliment și am fost despăgubit doar pentru o parte din bani. Am beneficiat de suma maximă garantată de 100 mii euro și a rămas un rest de 150 mii euro pe care nu am cum să-l recuperez. Acum am asigurat culturile cu două societăți, nu am mai semnat cu o singură firmă să evit o situație neplăcută legată de companiile din domeniul asigurărilor”.


CULTURA MARE ÎN LUNA LUI FĂURAR
• În funcție de starea de vegetație a culturilor semănate tardiv în toamnă, se va stabili momentul optim pentru fertilizarea cu azot, cu doze corelate cu cele aplicate în toamnă la pregătirea patului germinativ.
• În numeroși ani, la sfârșitul lunii februarie, în multe zone, apar condiții favorabile pentru semănat. Plantele vizate sunt cele care au temperatura minimă de germinație cuprinsă între 1 și 4oC și care rezistă după răsărire la temperaturi scăzute, de scurtă durată, până la -5...-7oC.
• Pe terenurile nearate din toamnă, se impune efectuarea grabnică a lucrărilor solului. Regula de bază este ca peste tot unde e posibil să se evite efectuarea de lucrări cu întoarcerea brazdei, aratul din această perioadă va determina pierderea unor mari cantități de apă.
• Evacuarea apelor stagnante de pe culturi, fără nici o întârziere, indiferent de efortul solicitat;
• Controlul permanent al produselor depozitate privind starea fitosanitară a acestora. Pierderile prin depozitare, cauzate de dăunători, pot depăși circa zece la sută din producția depozitată, iar la catrof, în funcție de tipul depozitului, paguba se situează între 15 și peste 20 la sută. Acordați atenție combaterii rozătoarelor, știut fiind că un șobolan cenușiu consumă într-un an circa 35 kg de boabe și degradează o cantitate mare de produs.
• Pregătirea mașinilor și utilajelor solicitate în apropiata campanie de primăvară.
• Revedeți cu atenție planul de cultură, în corelație cu posibilitățile de aplicare a unor rotații corecte a culturilor, singura cale de obținere a unei eficiențe economice dorite.
Pe larg, citiți în paginile 56-57. (Ioan BORCEAN)

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017

 

Vizualizat: 449 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?