Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Semnele de început ale unui an agricol bun!

Publicat: 12 februarie 2018 - 14:51
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Iată că am ajuns la finalul unui an calendaristic. Producătorii agricoli au parte de o binemeritată perioadă de repaus. Au muncit de-au înverzit câmpurile cu cerealele şi rapiţa de toamnă, ori le-au înnegrit cu brazdele ogoarelor adânci. Vremea favorabilă, din majoritatea arealelor agricole, a făcut ca lucrările specifice sezonului să fie în cea mai mare parte încheiate.

 

Culturile şi-au pregătit repausul vegetativ, cele înfiinţate în epoca optimă parcurg stadii normale de creştere şi de dezvoltare, celelalte, care dintr-un motiv sau altul au fost semănate în afara perioadei recomandate, sunt neuniforme şi întârziate fenologic.

rapita decembrie_b

GORJ
„Nu am semănat nimic în toamnă din cauza secetei!
Pentru mulţi dintre fermierii gorjeni, campania de toamnă a fost una de coşmar. Amănunte am aflat de la inginerul Gheorghe Petcu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Gorj. „La noi a fost secetă cumplită. De la 15 iulie nu a căzut nici un strop de ploaie şi am avut temperaturi de 36-37oC, de parcă purtăm un blestem. Ca atare, a fost un sezon de producţie dezastruos”, a susţinut Petcu.
Liderul APA deţine în proprietate şi lucrează 400 hectare de teren, în împrejurimile comunei Băleşti. Cea mai mare parte (300 ha) a fost cultivată cu porumb. „Vremea ploioasă din toamnă a întârziat cu mult recoltatul; cu chiu, cu vai, am terminat lucrarea la jumătatea lunii noiembrie. Cum m-am închis?! Am adunat din câmp vreo 4.000 kg de boabe la hectar!”, ne-a declarat cu multă amărăciune în glas Gheorghe Petcu.
Fermierul a pierdut semănăturile de toamnă. Nu a mai pus rapiţă, pentru că l-a „prins nenorocita aia de secetă” şi nu a vrut să mai rişte. La fel a procedat şi la grâu; a renunţat să mai cultive pentru că s-a întârziat mult cu recoltatul şi nu au fost condiţii optime de lucru în câmp din cauza ploilor. „După eliberarea terenului de resturile vegetale de la porumb, am trecut la arăturile adânci. Am făcut în jur de 150 ha din cele 350 planificate. Lucrăm cu trei pluguri, coordonate în brazdă de inginerul mecanic Petre Stoian. Dar va trebui să ne oprim. Continuăm ogorele în iarnă, aşa cum am mai făcut-o şi în anii anteriori. Cel mai bine s-a arat în ianuarie - februarie, când prindem ferestrele favorabile lucrului în teren îngheţat”, ne-a declarat cultivatorul gorjean.
În primăvară va semăna orzoaică, orz, va încerca şi cu mazăre, va mări cu 15 hectare suprafaţa de lucernă şi va însămânţa cu porumb de la Monsanto o suprafaţă de 300 ha.

CONSTANŢA
Un an mai prost decât cel trecut!
Fermierul constănţean Gheorghe Şerban a încheiat cu bine campania agricolă de toamnă. „Anul a fost mai prost la toate culturile decât cel precedent: costuri mai ridicate şi producţii mai mici! Cheltuieli mai mari pentru că a fost un an mai cu probleme! Pe de-o parte, toamna a fost scurtă, la un moment dat a fost cu exces de umiditate, iar de prin martie până în noiembrie nu au căzut precipitaţii decât sporadice şi neuniforme în întreg judeţul”, ne-a declarat cultivatorul dobrogean. Acesta a continuat să susţină că: „Am pus rapiţă pe 870 ha, am întors în jur de 400 ha. De exemplu, la Negru Vodă a dat o ploaie şi am rapiţă! Pe partea cealaltă, Albeşti - Pecineaga, am semănat în praf, nu a plouat şi am întors. De asemenea, grâul semănat la momentul optim e înfrăţit şi se dezvoltă bine, dar unde am întors şi am reînsămânţat după rapiţă, cultura-i răsărită, dar încă întârziată, se află la stadiul de două frunze. În total am 1.600 ha de grâu şi 800 ha de orz”.
Inginerul Gheorghe Şerban a reuşit să realizeze ogoarele adânci de toamnă, pentru mazăre, floare şi porumb, pe vreo 900 ha, după care s-a oprit către sfârşitul lunii noiembrie. „Am mai avut de tras o săptămână şi am reuşit să termin lucrarea la începutul lui decembrie. N-am arat peste, am introdus în câmp două scarificatoare de 4,6 m trase de tot atâtea tractoare puternice de 500 CP fiecare, care dezvoltă o viteză de lucru mai mare. Am speranţa unui an agricol bun”, este optimist fermierul.

Fără semănături de toamnă
Tânărul fermier Iulian Tudorache, din comuna constănţeană Crucea, deţine o fermă mixtă în suprafaţă de 50 ha şi 33 de vaci cu lapte. Ca structură de producţie are şase hectare de pajişte permanentă, 15 ha de lucernă iar diferenţa de teren este cultivată cu cereale. „La grâu, am obţinut puţin mai mult de 4 t/ha, mă aşteptam să produc mult mai mult după cum evolua cultura, dar condiţiile meteo nefavorabile, mai cu seamă îngheţul din primăvară, au făcut să scadă producţia. Toţi producătorii din comună au scos mai puţin cu o tonă la hectar. O parte din grâu am păstrat-o pentru a hrăni animalele, iar restul am vândut. Preţul a fost OK, 60 de bani kilogramul, doar că producţia a fost mică la noi!”, ne-a declarat constănţeanul.
Nici la porumb nu s-a obţinut o recoltă care să răsplătească eforturile materiale şi financiare ale cultivatorilor. „La noi nu e o zonă propice pentru cultura de porumb. În Dobrogea, în ultimii ani, persistă o secetă extraordinar de mare. Ca atare, producţia de boabe a fost neaşteptat de mică şi preţul de valorificare scăzut”, a susţinut Iulian Tudorache.
În toamnă nu a avut de semănat. A executat numai arătura, lucrarea de bază pentru înfiinţarea culturilor de primăvară, când a decis că va pune pe 35 ha: sorg, porumb şi floare. „Terenul s-a lucrat în condiţii ceva mai bune după trecerea frontului de ploi. Nu m-am încumetat să intru cu veteranul ogoarelor - tractorul U650 al meu. M-a ajutat Mitică Spânoci, un mecanizator de toată isprava, cu un utilaj mai puternic. Am întârziat niţel cu arătura cam până spre începutul iernii”, a explicat fermierul constănţean.

Preţuri mici, când toate se scumpesc
Iulian Tudorache creşte vaci cu lapte, respectând tradiţia zonei. În grajd sunt cazate şi furajate 33 animale, vaci cu lapte şi tineret. „Problema este la preţul laptelui; nu se ridică peste un leu litrul. Şi asta în condiţiile în care am avut secetă, mâna de lucru e din ce în mai scumpă şi mai rară şi toate se scumpesc. În momentul de faţă mulg aproape zece văcuţe şi adun cam 150 litri de lapte zilnic. Vine maşina unui procesator din apropiere şi-l preia”, a precizat crescătorul de animale.
Este, oarecum, bucuros că pe 29 noiembrie a primit o parte din subvenţii. A mai plătit din datorii. Dorinţa cea mistuitoare a lui Iulian Tudorache este să depună un proiect anul viitor pentru a dota ferma cu un utilaj de împrăştiat îngrăşăminte şi cu un tractor cu încărcător, de 90-100 CP.

BOTOŞANI
Începutul unui an bun!
Fermierul Viorel Enache pare împăcat. A încheiat campania agricolă... binişor spre bine! „Nu pot vorbi la superlativ, pentru că ne-a bătut grindina pe 23 iunie şi a calamitat o bună parte din recoltă. Au fost distruse 13 ha de grâu, 8 ha de mazăre şi câteva zeci de hectare de porumb”, ne-a declarat cultivatorul botoşănean. În ferma lui, producţiile obţinute au fost mulţumitoare, cu o medie la hectar de 8-10 tone la porumb, 3 tone la rapiţă şi la floarea-soarelui, 6 tone la grâu şi o recoltă ceva mai mică la soia - 1,4 t/ha. A fost nevoit să vândă aproape toată producţia obţinută, pentru a plăti distribuitorilor contravaloarea inputurilor, dar a recunoscut că nici nu putea să depoziteze, întrucât nu dispune de suficiente capacităţi de stocare.

Grâul e mai bine cotat
„Despre preţuri, aş putea avea un cuvânt de apreciere doar la grâu, care, într-adevăr, a fost unul bun, de 60 de bani kilogramul, comparativ cu toţi ani din urmă, în care a fost maxim 50 de bani. Şi asta a însemnat foarte mult. Culmea e că a fost un an cu producţie bunişoară spre bună”, a precizat fermierul botoşănean, care avusese cultivate 60 ha cu grâu de calitate, cu indici superiori de panificaţie.

Condiţii vitrege de lucru la prelucrarea solului
„Am pregătit în condiţii vitrege patul germinativ pentru rapiţă. Eu sunt fan arături, dar am fost nevoit să intru la scarificat pe suprafeţele pe unde am semănat grâu şi rapiţă. Apoi am făcut trei-patru treceri cu tot felul de utilaje posibile şi imposibile pentru mărunţit şi nivelat; dar bine a fost că după semănat a venit o ploaie bună şi plantele au răsărit în condiţii bune. Pentru grâu, terenul s-a lucrat în condiţii bune, nu a fost nici foarte multă umiditate, încât să patineze tractorul, şi nici foarte uscat să zici că scoţi bolovani, să rupi utilaju-n două, cum se spune”, a precizat cultivatorul.
Aşadar, culturile de rapiţă, pe 70 ha, şi de grâu, pe 77 ha (căci orz nu mai seamănă de vreo cinci ani), au intrat în iarnă în condiţii optime.
Viorel Enache a realizat ogoarele adânci de toamnă pe 350 ha până la sfârşitul lunii noiembrie. A mobilizat în câmp trei pluguri trase de tractoare de putere mare, conduse de mecanizatorii Bogdan Atodoroaie, Emanoil Buruiană şi Marius Clim. „Până în primăvară, la administrarea îngrăşământului chimic complex şi la semănatul mazărei, nu mai fac nici o lucrare. Doar intru să văd starea de vegetaţie a culturilor din când în când. Se poate spune că este începutul unui an bun!”, a conchis fermierul.


MISTREŢII - ETERNA POVESTE!
Gheorghe Petcu, liderul producătorilor agricoli gorjeni a dat glas disperării ce i-a cuprins pe mulţi dintre fermierii din judeţ. „Nu ştim ce să ne mai facem cu turmele de mistreţi; vin noapte de noapte cu sutele, au fost observaţi şi 700 de sălbăticiuni, şi ne dijmuiesc serios din recolte. Stau ascunşi în zona de luncă, cred că s-au înmulţit în mod progresiv. Ar trebui să se facă ceva, să se stopeze fenomenul, pentru că eu cred că a ieşit de sub control, iar noi, cultivatorii, nu mai suntem siguri de munca noastră. Am ajuns pe culmile disperării”, şi-a vărsat tot oful fermierul Gheorghe Petcu.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 178 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

Corina Mareş, director DLG InterMarketing, vorbeşte despre recent desfăşurata expoziţie în câmp AgriPlanta - RomAgroTec şi despre proiectele de viitor.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018 Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?