Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Semănat în afara epocii optime: risc sau câştig?

Publicat: 29 noiembrie 2017 - 03:26
Comenteaza   | Galerie   | Video   | Print | Trimite unui prieten

„Viaţa se învaţă privind înapoi, dar se trăieşte privind înainte!” Cam aşa stau lucrurile şi în managementul unei ferme agricole: învăţăm din trecut, dar planificăm pentru viitor. E ca şi condusul unei maşini: privirea este înainte, dar şoferul trage cu coada ochiului în oglinda retrovizoare. Nimeni nu îndrăzneşte să conducă o maşină privind numai în oglinda retrovizoare, poate doar atunci când dă cu spatele!

Iată de ce ar putea fi foarte folositoare evitarea unor acţiuni “heirupiste” precum: „Anul ăsta a fost mai bine pentru cei care au apucat să semene, deci în toamna asta semănăm mai devreme” sau „Anul ăsta grâul nu a avut preţ bun, deci punem mai mult porumb”. Concluzii de acest gen ar trebui să se bazeze pe experienţa acumulată în mai mulţi ani, pentru a ne aminti şi de toamnele în care semănăturile timpurii au crescut prea mari sau când preţul porumbului a fost mic. Altfel, greşelile trecutului apropiat se vor repeta...

Rapiţă distrusă de vijelieClick pe poza pentru galerie!

În vestul ţării, furtuna a pustiit tinerele plantaţii
Totuşi, cu neprevăzutul nu poţi lupta în nici un chip. Calamităţile naturale, atunci când vin, creează destule probleme. Şi din acest punct de vedere avem ocazia (neplăcută) de a vedea situaţii nemaivăzute. În judeţul Timiş, vijelia din 17 septembrie a distrus pe suprafeţe importante culturi de rapiţă în care plantele erau între 2-4 frunze (suficient de mari pentru ca vântul să aibă în ce prinde şi suficient de mici pentru ca plantele să fie încă fragile). A distrus este exprimarea cea mai potrivită realităţii, pentru că plantele au fost smulse sau rupte şi duse din parcele. În urmă a rămas pământul gol. Situaţia este ilustrată în foto 1 („asezonată” cu râmături de porci mistreţi), comparativ cu aceeaşi parcelă în zone ferite de vânt (foto 2).
Şi conform regulii că un rău nu vine niciodată singur, la câteva zile după furtună au început ploile: peste 60 litri/mp. Consecinţa este aceea că solul a făcut crustă, care stânjeneşte răsărirea culturilor. Deci, în această situaţie a fost dezastru pentru culturile semănate la începutul epocii optime (sau mai devreme). Dar bine nu este nici pentru cele semănate spre sfârşitul epocii optime.

Nu “fentaţi” cu mult perioada optimă de semănat!
Am mai spus-o, dar o mai repetăm: epoca optimă de semănat nu degeaba se numeşte optimă. Din raţiuni organizatorice, semănatul se poate face ceva mai devreme, însă aceasta înseamnă câteva zile avans, dar tot în preajma perioadei optime. Şi cu materialul biologic potrivit. Din când în când, semănatul prea timpuriu poate să nu creeze probleme, aşa cum a fost toamna anului 2016 pe fondul vremii mai reci. Însă sunt şi situaţii în care poate duce la o stare înaintată de vegetaţie dificil de rezolvat.
În cazul culturii de rapiţă (foto 3 şi 4), semănatul a fost făcut cu 10-15 zile înaintea epocii optime pentru zonă. Însă lipsa de apă din sol a făcut ca răsărirea să fie foarte neuniformă. Consecinţa? În parcelă sunt plante în fenofaze foarte diferite, de la 2 la 6 frunze. Pentru plantele mari, inhibitorii de creştere trebuiau deja aplicaţi, şi nu la doze economice. Însă aplicarea inhibitorilor ar stânjeni creşterea plantelor mici. Dincolo de faptul că ar fi trebuit erbicidat şi împotriva samulastrei de grâu. Deci iată o situaţie în care socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Şi inhibitorii sunt instrumente de lucru cu aplicare limitată.
În asemenea situaţii, într-o toamnă lungă plantele de rapiţă răsărite la timp (deci cele mari) vor începe alungirea tulpinii chiar şi cu două aplicări de inhibitori de creştere (foto 5). Riscul este de îngheţ peste iarnă sau de înflorire în ferestrele iernii.

Semănatul timpuriu în condiţii de toamnă lungă
Şi în cazul culturii de grâu, acolo unde este necesar, semănatul se poate efectua ceva mai devreme, cu 5-6 zile înaintea epocii optime specifice zonei, şi cu soiuri care suportă. Credem că regula ca prima dată să fie semănate soiurile timpurii este valabilă doar “foarte” parţial. Semănatul prea devreme, coroborat cu o toamnă lungă, poate duce la o creştere exagerată încă din toamnă şi la apariţia bolilor specifice (foto 6). Dacă împotriva bolilor se pot aplica fungicide, mult mai dificil este să temperezi creşterea în cazul cerealelor păioase. Acţiunea inhibitorilor de creştere nu are obiect, ceea ce face ca aplicarea acestora să aibă un efect mai mult decât modest.
Dintre variantele încercate de noi, mai eficiente s-au dovedit a fi cositul (foto 7) şi păşunatul tehnologic.
Ideal este ca cerealele păioase să intre în iarnă în fenofaza de înfrăţit sau spre sfârşitul acestui stadiu fiziologic. Semănatul prea devreme face ca plantele să depăşească această fenofază, dar nu pot trece în etapa următoare de dezvoltare din cauza nevoii de frig. Consecinţa este că plantele bat pasul pe loc, dezvoltă masă vegetativă şi se petrece un fel de îmbătrânire fiziologică. Fenomenul este mult mai evident la orz (şi din cauză că de regulă acesta este semănat înaintea grâului). Lanurile semănate prea devreme foarte frecvent “smocuiesc” peste iarnă.
Dificultatea în agricultură este legată şi de vremea schimbătoare. În anul agricol 2017 câmpul de experienţă cu soiuri de grâu a fost semănat la 26 noiembrie 2016 în condiţii foarte dificile. Răsăritul a fost în martie, deci după trei luni. Însă primăvara a avut un parcurs ideal pentru plante. Consecinţa a fost că cele mai bune producţii au trecut de 7.000 kg/ha (foto 8), lucru ce părea absolut imposibil la începutul lunii martie, când pământul încă era gol.
Deci şi în agricultură este ca şi în viaţă: uneori situaţia cere ca unele reguli să fie neglijate. Care reguli şi cât să fie neglijate, asta depinde de potenţialele consecinţe. Vă dorim vreme şi vremuri bune.


Text şi foto:
Octavian şi Mirela GULER
Tel. 0744 327217

 

SERCIN GIRAY ESTE NOUL CFO AL BAYER ROMÂNIA, BULGARIA ŞI REPUBLICA MOLDOVA
Începând cu 1 septembrie 2017, Sercin Giray a preluat atribuţiile lui Andreas Schremmer, care a avut şi funcţia de CFO (Director Financiar) în timpul fostului său mandat de Senior Bayer Representative, încheiat în luna august a acestui an.
Sercin Giray şi-a început cariera în cadrul Bayer în 1999 în domeniul contabilităţii şi finanţelor, în ţara sa natală, Turcia. În 2008 a fost avansată in funcţia de Head of Group Reporting pentru Bayer Turcia şi, după 2 ani de succes şi-a continuat dezvoltarea profesională în cadrul Bayer AG, la Leverkusen, ca şi coordonator al diviziei de Corporate Finance pentru Europa. În 2013 s-a întors în Turcia şi a condus departamentul financiar.
"România, Bulgaria şi Republica Moldova sunt pieţe importante pentru compania Bayer şi sunt extrem de încântată să fac parte dintr-o echipă de lideri atât de puternică şi capabilă. Sunt convinsă că, împreună cu echipele locale, vom obţine cele mai bune rezultate posibile", a declarat Sercin Giray, la numirea sa.
Noul CFO deţine o diplomă în Business Administration în German - Controlling, obţinută la Universitatea Marmara - Istanbul, din Turcia.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)

 

Vizualizat: 335 | Video Video | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Videouri atasate

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?