Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Seceta şi monocultura sunt „aliaţii” răţişoarei

Publicat: 17 iulie 2018 - 18:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe 23 martie a.c., spre sfârşitul primei luni de primăvară (calendaristic vorbind), în sudul ţării ningea viscolit (chiar a fost emis un cod portocaliu de viscol în multe regiuni din sud), temperatura diurnă era uşor negativă, iar stratul de zăpadă depăşea 20 cm, chiar 30 cm în unele zone. O lună mai târziu, pe 23 aprilie, exact în aceleaşi zone în care era iarnă în toată regula în martie, vremea a fost ca de vară, cu temperaturi de peste 28oC la orele amiezii şi chiar 30oC în unele regiuni. Acestea sunt schimbările climatice de care se tot vorbeşte în mass-media. Despre ele se vorbeşte, dar primii care le resimt sunt fermierii.

Dacă la sfârşitul lunii martie câmpul era „alb” şi apoi arăta ca o orezărie (după topirea zăpezii), la nici o lună distanţă, câmpul arăta la suprafaţă ca în Sahara. Deşi, per medie, la final de lună aprilie, rezerva de umiditate a solului era satisfăcătoare, apropiată de optim sau optimă, în majoritatea regiunilor ţării (inclusiv în sud), dacă ne uităm la suprafaţa solului, ne punem mâinile în cap. Ultima zăpadă căzută a dus la tasarea solului, încălzirea bruscă a vremii şi vânturile ce au urmat după episodul de iarnă au contribuit la apariţia unei cruste groase care a pus la grea încercare parcul mecanic al fermierilor. De asemenea, în luna aprilie, în multe zone din sud-estul ţării nu s-au înregistrat nici măcar 5 mm de precipitaţii. La staţiile meteo automate, amplasate în cîmpurile experimentale ale INCDA Fundulea, până la data la care redactez articolul (26 aprilie n.a.) nu s-au înregistrat decât 3 mm de precipitaţii!

Foto 1: Adult de răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll)Click pe poza pentru galerie!
Ce înseamnă o primăvară secetoasă şi călduroasă? În primul rând, posibile probleme cu startul culturilor de primăvară (porumb şi floarea-soarelui), dar, în acelaşi timp, condiţii favorabile pentru răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll).
Dacă vremea se va menţine la fel de călduroasă şi secetoasă, este posibil ca plantele de porumb să aibă o răsărire întârziată şi o dezvoltare lentă în primele faze de vegetaţie. Dacă acest lucru se întâmplă în zonele cu infestare ridicată de Tanymecus, atunci presiunea acestui dăunător poate să fie puternică, iar cine nu a tratat seminţele înainte de semănat se poate confrunta cu atacuri ridicate ale acestui dăunător, în multe cazuri cultura ajungând să fie compromisă.

Şi fermierul contribuie la înmulţirea insectelor dăunătoare
Probleme şi mai mari intervin în cazul monoculturii de porumb. Din păcate, suprafeţele semănate cu porumb după porumb sunt din ce în ce mai ridicate. Majoritatea fermierilor seamănă un sortiment redus de culturi, prin urmare practicarea unui asolament ca la carte a devenit o „fata morgana” pentru agricultori. Un fermier spunea că „rotaţia culturilor este bună din punct de vedere tehnic, dar din punct de vedere economic şi al dezvoltării afacerilor nu este sănătoasă”?! Fermierilor care au această optică eu le-am găsit o poreclă: „înmulţitori de insecte”. Să nu respecţi nişte reguli elementare de rotaţie este o mare eroare. E posibil ca pe termen scurt să fie profitul mai mare, dar pe termen lung, nerespectarea rotaţiei culturilor poate aduce pagubă atât fermierului respectiv, cât şi celor din jur. De ce? S-a demonstrat ştiinţific că cele mai favorabile condiţii pentru înmulţirea răţişoarei porumbului de la un an la altul sunt monocultura de porumb. Sunt cazuri în care fermierii au cultivat porumbul şi şase ani consecutiv. Unii dintre ei aveau sisteme de irigaţii şi spuneau că fac cinci tratamente în vegetaţie! Evident că peste câţiva ani au început să apară problemele şi în lanurile lor din cauza creşterii populaţiilor acestui dăunător.

Eficienţa tratamentelor în vegetaţie lasă de dorit
Cercetări recente au scos în evidenţă faptul că în anii secetoşi, tratamentele efectuate în vegetaţie nu sunt eficiente în combaterea acestui dăunător, comparativ cu tratamentul efectuat la seminţe. Într-o experienţă amplasată la INCDA Fundulea în primăvara anului 2015, pentru a studia eficacitatea tratamentelor efectuate la porumb, s-a observat că în condiţii de secetă, atât parcelele cu plante răsărite din seminţe netratate, cât şi cele la care a fost efectuat numai un tratament în vegetaţie, fără să fie făcut un tratament al seminţelor, au fost distruse de atacul insectelor. Doar plantele din parcelele experimentale la care s-au tratat seminţele înainte de semănat au supraviţeuit, cu toate că şi în acest caz s-au înregistrat pierderi. În anii 2016 şi 2017, experimentul s-a repetat, dar din cauza condiţiilor meteo atipice, diferenţele dintre variantele experimentale nu au mai fost aşa de evidente. Atacul a fost moderat, iar plantele la care s-a făcut tratamentul în vegetaţie au supravieţuit. Explicaţia este următoarea: ploile excedentare survenite în primăverile anilor 2016 şi 2017 au stânjenit pe de o parte activitatea insectelor, pe de altă parte plantele au avut o dezvoltare bună, reuşind să treacă peste atac.
Nu acelaşi lucru se poate spune când este secetă. Plantele au o dezvoltare mai lentă, iar dacă atacul este mai ridicat şi plantele sunt consumate într-un ritm mai accelerat, acestea nu se pot recupera şi în multe cazuri se usucă.

Viitorul culturii de porumb în România e sumbru
Cercetări efectuate de-a lungul timpului la INCDA Fundulea au scos în evidenţă că, indiferent de condiţiile climatice, tratamentul seminţelor oferă o protecţie corespunzătoare plantelor de porumb aflate în primele faze de vegetaţie împotriva atacului adulţilor de răţişoară (Tanymecus dilaticollis). În absenţa tratamentului seminţelor, pierderile de recoltă variază de la un an la altul, iar în multe cazuri culturile sunt compromise şi trebuie semănate din nou. Au existat cazuri recente când fermierii au avut cultura compromisă de două ori, semănând şi a treia oară. Acest lucru înseamnă o „gaură” mare în bugetul fermierului şi creşterea, pe termen lung, a populaţiilor acestui dăunător.
În ultimele decenii, tratamentul seminţelor a avut cea mai mare eficacitate în protejarea plantelor de porumb aflate în primele faze de vegetaţie, împotriva atacului răţişoarei porumbului. Din păcate, veştile de la UE nu sunt foarte încurajatoare. CE a decis interzicerea folosirii neonicotinoidelor (imidacloprid, tiametoixan şi clotianidin) în câmp, atât la culturile de primăvară, cât şi la cele de toamnă. Aceste substanţe active vor putea fi folosite numai în spaţii protejate. Acest lucru înseamnă că de la anul nu vor mai fi soluţii pentru tratamentul seminţelor.
În absenţa unei alternative viabile, economic şi tehnic, la tratamentul seminţelor cu neonicotinoide, cultura porumbului în zonele de maximă favorabilitate a răţişoarei (sudul şi sud-estul ţării) va depinde de hazard!


DEOSEBIRI MAJORE ÎNTRE TRATAMENTUL SEMINŢEI ŞI CEL ÎN VEGETAŢIE
Tratamentul seminţelor cu un insecticid sistemic are rolul de a proteja tinerele plăntuţe în primele faze de vegetaţie, când sunt cel mai sensibile la atacul acestui dăunător (răsărit-patru frunze). Când insectele se hrănesc, ele consumă automat şi o cantitate mică de insecticid. Insectele nu mor imediat, dar după 10-15 minute, ca urmare a afectării sistemului lor nervos, îşi încetează activitatea de hrănire şi mor după câteva zile. Cel mai bun exemplu în acest sens este prezenţa insectelor moarte lângă plantele răsărite din seminţe tratate. În schimb, dacă se efectuează un tratament în vegetaţie, cu un utilaj terestru, sunt şanse mici să prindem un număr ridicat de insecte. Acestea nu sunt toate ieşite afară când efectuăm tratamentul, ba mai mult, când simt vibraţiile produse de agregatul cu care se efectuează tratamentul, ele se ascund.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/214 (ediţia 14-31 mai 2018)

 

Vizualizat: 79 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?