Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

SECETA l-a lăsat fără jumătate de MILION DE EURO

Publicat: 08 noiembrie 2019 - 09:55
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Omul calculelor şi al planificării minuţioase, pentru care fiecare bănuţ investit trebuie să genereze profit, Dan Herţeg şi-a încheiat socotelile cu sezonul agricol 2018-2019, iar rezultatele nu par să-l mulţumească pe deplin. De fapt, sentimentele sale sunt cumva amestecate, ceva între deznădejde şi speranţă, aşa cum a simţit şi la cele două campanii de recoltat pe care le-a dus la final în acest an.

În vară, s-a ales cu o pagubă însemnată la grâu, din cauza secetei, iar în toamnă porumbul i-a salvat într-un fel economiile. Strategia sa din ultimii ani, bazată pe achiziţii de terenuri şi de echipamente performante, a fost practic anihilată de aceste schimbări climatice de care toată lumea vorbeşte, dar nimeni nu pare să găsească soluţii care să le combată cu adevărat. „A fost cel mai prost an pentru grâu de când m-am apucat de agricultură. Până în 27 aprilie a.c. am avut 26 de litri de ploaie, de la semănat. Stratul de zăpadă din decembrie a ţinut puţin umiditatea în sol, dar în rest a fost dezastru”, îmi spunea recent fermierul. Şi îl cred pe cuvânt. O medie de 3,4 tone la hectar înseamnă pierderi pentru el. Cât? Cam o jumătate de milion de euro! „Da, atât am pierdut la grâu anul acesta. Ţinând cont de investiţiile pe care le-am făcut şi de arenda pe care trebuie să o achităm, nu se poate vorbi de profit”, mi s-a confesat administratorul societăţii Agro Raluca din Semlac, din judeţul Arad. A alocat acestei culturi o suprafaţă de 1.750 hectare, în speranţa că va egala recordul de anul trecut, când a recoltat în medie 8,5 tone la hectar. Dar n-a fost să fie aşa. Nici pe departe...

Quadtrac_b

65% din suprafaţa cu rapiţă, compromisă total
Lipsa precipitaţiilor din toamna lui 2018 l-a determinat pe Dan Herţeg să întoarcă o suprafaţă de 532 de hectare cu rapiţă, astfel încât la final a contat doar pe 278 de hectare. Nici producţia nu a fost pe măsura aşteptărilor - 2.342 kg/ha. A vândut tot ce a recoltat la preţul de 1,6 lei/kg. A dat şi 800 tone de grâu, dar mai are vreo 5.000 de tone pe stoc. „Am avut un contract la termen pentru grâu, dar am plătit discard (penalizare - n.r.), pentru că nu am putut obţine masa hectolitrică de 75 kg/hl cât era stipulat în contract. De obicei realizam foarte uşor 78 chiar şi 80, dar anul acesta am avut între 63 şi 69. Din cauza ploilor care au venit foarte târziu, a fost spălat glutenul, rezultând în final un grâu de o calitate mai slabă. Contractorul cu care lucrăm avea la rândul lui un angajament de respectat şi a trebuit să cumpere de undeva grâu, iar eu am plătit diferenţa de preţ. Aş fi putut primi 67 de bani pe kilogram”, afirmă acesta. De aceea nici nu e interesat să vândă acum. Poate cândva în iarnă sau, dacă nu, la primăvară. „Decât să vând grâul cu 50 de bani, mi-am asumat riscul şi am luat credit de la Agricover. Mi-am plătit arenda şi inputurile, iar la o dobândă de 7-8% pe an, dacă ţin grâul opt luni, plătesc undeva la 4,5% dobândă. Şi îmi convine, că preţul va fi altul la primăvară. Mai scot şi de acolo ceva, în jur de 17-20 euro la tonă”, şi-a făcut calculele fermierul.

Legea compensaţiei
Şi, totuşi, ceva a funcţionat anul acesta. Pentru Herţeg, porumbul a fost cea mai profitabilă cultură în sezonul agricol 2018-2019. Estimările vorbesc de o producţie medie la hectar de 12 tone, după ce anul trecut a recoltat 11.829 kg pe hectar. „Am semănat în primăvară 780 de hectare cu porumb, exclusiv hibrizi Dekalb. Am pus şi ceva de la Pioneer pentru testare, 56 de hectare. Am recoltat DKC 4670 cu 12.783 kg/ha. Şi anul acesta se dovedeşte că hibrizii Dekalb sunt performanţi şi au marele avantaj de a pierde repede apa din bob. Procentul de umiditate la porumbul nostru este de 13,5-14%. Un procent de umiditate mă costă pe mine 12 lei pe fiecare tonă. Atât plătesc pe gaz ca să usuc”, ne-a explicat arădeanul. A vândut deja 5.000 de tone, la preţul de peste 60 de bani kilogramul. A încheiat contracte futures în lunile mai şi iunie, cu livrarea în intervalul septembrie-noiembrie.

Dan Herţeg alături de fiica sa Daniela_b

Investiţii cumpătate
Din cauza performanţelor sub aşteptări din acest an, fermierul arădean şi-a cântărit foarte bine investiţiile. Deşi planurile sale erau altele, singurele achiziţii au fost o maşină de erbicidat tractată - marca Hardi, cu capacitatea de 6.000 de litri şi lungimea braţelor de pulverizare de 24 metri - pe care a plătit 75.000 de euro, şi un combinator de 12 metri lăţime de la Bednar, care l-a costat aproape aceeaşi sumă. Nu a renunţat încă la gândul de a mai cumpăra un tractor articulat pe şenile Case IH Quadtrac, pentru că este foarte mulţumit de cel pe care l-a cumpărat anul trecut. „Îl folosim la pregătirea terenului. De ani de zile am vrut să eliminăm arătura, să facem doar o scarificare. La porumb, spre exemplu, am consumat pe un hectar 22 de litri de motorină pentru scarificare şi alţi şase litri pentru pregătirea terenului înainte de semănat. Zic să am ieşit bine. Un astfel de utilaj înlocuieşte trei tractoare pe roţi de 300 de cai putere. Cu un Quadtrac poţi face patru operaţiuni dintr-o singură trecere: discuire, scarificare la o adâncime medie, nivelare şi tăvălugire. Cu un TopDown de 6 metri ataşat, lucrează 8 hectare şi ceva pe oră! Un om poate astfel lucra aproape o sută de hectare în 12 ore. Deci randamentul de lucru e foarte mare. De aia ne-am şi orientat spre un astfel de tractor. Dacă ai suprafeţe mari cât de cât comasate, e cea mai bună soluţie”, consideră Dan Herţeg.

Ar putea lucra 5.000 de hectare
Cu dotarea tehnică de care dispune în prezent, ar putea lucra lejer 4.500 spre 5.000 de hectare. Pe lângă acest tractor articulat, ar mai avea nevoie de o combină de capacitate mare. Nu a luat încă o decizie asupra modelului şi a mărcii, dar mai mult ca sigur va fi un nume consacrat, pentru că, spune el, nu mai doreşte să facă experimente. Fără să vrea, îmi dă practic indiciul şi, chiar dacă bănuiesc la ce se gândeşte, nu vreau să anticipez.
Tot aşa aflu că i-ar prinde bine şi nişte transportoare pentru încărcarea cu cereale a spaţiilor de depozitare. „Cu o sută de mii de euro investiţi, aş creşte capacitatea de stocare cu încă vreo 3.000 de tone, echivalentul unei hale de 1.000 metri pătraţi, care m-ar costa dublu”, a calculat acesta. În prezent, pe cele două ferme dispune de spaţii de stocare de aproape 20.000 de tone!

Dan Herteg_b
Dan Herţeg:Noi avem un grâu panificabil, cu proteină de 15,2 şi gluten 32-34. Doar că nu are greutatea hectolitrică care se cere. În fiecare an se găseşte câte ceva care să «păcălească» preţurile. Cred că noi românii producem cel mai ieftin grâu din lume”.


BĂTAIE DE JOC CU PROIECTELE DE IRIGAŢII
Singura şansă pentru a securiza cât de cât producţiile la grâu (şi nu numai) ar fi să investească în irigaţii. Dar deocamdată bate pasul pe loc din cauza procedurilor birocratice. „Am finalizat patru proiecte. S-au făcut licitaţiile, au apărut contestaţiile, au fost anulate. Şi acum trebuie refăcute licitaţiile. Şi aşa tot o amânăm la nesfârşit. Avem proiectele, avem banii, avem aprobările, suntem eligibili, am obţinut deja finanţarea, dar nu reuşim să avansăm din cauza constructorilor care se tot contestă între ei”, se plânge fermierul din Semlac. În prezent, ar putea iriga în jur de 400 de hectare, însă mai este câte ceva de pus la punct în ceea ce priveşte liniile secundare. Magistralele principale şi staţiile de punere sub presiune le-a reabilitat cu bani din fonduri europene.


CINE VA DECIDE PLAFONAREA SUBVENŢIILOR?
Despre plafonarea subvenţiilor, un subiect sensibil pe care l-am adus în discuţie destul de des în ultima vreme, Dan Herţeg speră încă să nu se ajungă la o situaţie extremă. „Există varianta ca fiecare ţară să decidă cum va împărţi aceşti bani fermierilor şi cum vor fi gestionate fondurile din pilonul I şi pilonul II. Dar dacă se va ajunge la acea plafonare de 100.000 de euro pe fermă, vom pierde nu doar noi, ci întreaga Românie. Probabil se doreşte ca şi la noi pâinea să coste 4-5 euro, aşa cum e în Germania sau Franţa. Gândiţi-vă că noi producem cea mai mare cantitate de grâu, nu fermele mici. Într-un an normal eu livrez pentru piaţă între 28 şi 30 mii de tone de cereale. E pâinea pe vreo trei luni pentru întreg judeţul Arad!”, constată fermierul din Semlac, care are acum în exploatare o suprafaţă de 3.000 de hectare.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 18/245 (ediţia 15-31 octombrie 2019)

Vizualizat: 952 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?