Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Seceta, instalată pentru eternitate!?

Publicat: 24 august 2020 - 12:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În două Românii paralele par să lucreze fermierii: în est, totul e uscat, cu recolte calamitate 80-90%; în vest, e vreme favorabilă, cu producţii bune la floare şi porumb!

Un ochi râde, altul plânge, pe terenurile cultivate în ţară. Ploaia şi tehnologiile aplicate de cultivatori au făcut diferenţa: „Sunt două Românii total distincte; una pe partea de sud-est (Dobrogea, estul Ialomiţei, Valea Prutului şi sudul Moldovei), unde seceta este extremă, şi cealaltă, pe vest, unde culturile prăşitoare de primăvară arată fantastic”. Aprecierea îi aparţine lui Valentin Mihai, Category Marketing Manager Porumb şi Soia - Corteva Agriscience.

seceta floare uscata_b

„NE ZBATEM SĂ DUCEM CULTURILE PÂNĂ LA RECOLTAT!”

Când am vorbit cu Dumitru Ene, fermier din Galaţi, acesta îşi calcula pierderile. Avea calamitate 500 ha de grâu şi orz. „Ne zbatem să ducem până la recoltat culturile de prăşitoare, dar fără prea mare izbândă; căldurile tropicale şi lipsa apei din sol ne fac destule probleme. 80% din floarea-soarelui este afectată de secetă”, ne-a declarat cultivatorul. Dumitru Ene îşi pune speranţe în porumbul cultivat pe 550 ha: „Irigăm zi şi noapte şi pregătim terenul pentru alt an”.

VÂNTUL ŞI PIATRA AU NENOROCIT CULTURILE

Marian Vătafu din Arsa, judeţul Constanţa, a postat mai multe videoclipuri cu aspecte din campania agricolă de vară, din care am spicuit câteva relatări: „Am o parcelă de floarea-soarelui greu încercată. A plouat cu piatră, s-a iscat un vânt năprasnic şi a culcat-o. Înainte de asta, începuse să se usuce; e mare minune dacă adun 500 kg/ha. Plantele cele mai răsărite mi le-au tăiat oamenii. De 40 de ani de când lucrez la câmp, nu-mi aduc aminte să fi avut o producţie atât de slabă!”

FLOAREA-SOARELUI, INFESTATĂ DE LUPOAIE

Şi cum un necaz nu vine niciodată singur, pe o solă, unde nu fusese cultivată floarea de şapte ani, a năpădit lupoaia! Pe terenul infestat, cultivatorul spune că nu va mai semăna încă şapte ani floarea-soarelui.
„Fac o dezmiriştire uşoară cu un agregat disco-combinator; nu sunt bani şi nu pot să fac îmbunătăţiri. La următoarea lucrare trebuie distrusă samulastra de grâu. Ideea este să ar şi să vin cu grapa stelată cu o lună înainte de semănat, pentru a avea timp ca arătura să se aşeze. Încerc să conserv apa în sol şi, cum vin banii de la despăgubirile de secetă, voi modifica o semănătoare ca atunci când intru la însămânţat, măcar să scarifice la 10 cm mai adânc decât bobul. Important e să lucrez cât mai fin terenul şi să ţin apa în sol cât se poate de mult”, susţine Marian Vătafu.

CULTURI ÎN SUFERINŢĂ!

E dezastru şi-n zona Albeştilor din sudul Dobrogei! „Nu avem ce face; ne-am apucat de pregătit pentru semănat, în speranţa că va urma un an mai bun!”, spun cultivatorii.
În ferma lui Paul Mihăiţă Moldovan, floarea-soarelui s-a aflat într-o suferinţă foarte mare din lipsa apei, îndeosebi în fazele critice; este mică de înălţime şi cu capitulul pipernicit. Culturile de primăvară ocupă 250 de hectare, din care 200 cu porumb. Constănţeanul este rezervat în privinţa producţiei şi spune că „pe pământurile dobrogene nu s-a mai văzut o secetă ca asta din anii ’46-’47! De parcă s-ar fi instalat pentru eternitate!”

porumb 2020_b

ÎN VEST, PRĂŞITOARELE FAC SPECTACOL!

Situaţia este cu totul diferită în Câmpia de Vest. Cooperatorii de la Agro Mureşana Arad (2.950 ha) aşteaptă să obţină producţii bune la culturile de primăvară. „Merg foarte bine prăşitoarele: porumbul, floarea-soarelui şi soia. Am avut ceva probleme cu răsărirea neuniformă a plantelor, dar, pe parcurs, lucrurile au revenit la normal. Ţinând cont de stadiul de dezvoltare vegetativă a lanurilor, putem spune că vom obţine între 10 şi 12 t/ha la porumb, 3-4 t/ha la floarea-soarelui şi 2,5 -3 t/ha la soia. Deci producţii destul de bune”, a apreciat ing. Alexandru Nicu Cotună, preşedintele Agro Mureşana.
Ajutate de precipitaţii, lanurile de porumb, floarea-soarelui şi soia din Timiş au trecut cu bine peste fazele critice. „Lanurile de soia sunt frumoase, reuşite, plantele au 9-10 etaje, cum nu am avut de mulţi ani. Culturile de primăvară sunt salvate şi sperăm să obţinem producţii bune, cel puţin la fel ca cele de anul trecut”, a susţinut Marian Horgoş, inginerul şef al Cooperativei Banat Agro Vest.
În acest an suprafaţa ocupată de culturi prăşitoare este de circa 4.500 hectare.

MANA ŞI DĂUNĂTORII: ALERTĂ ÎN LANURI!

Culturile prăşitoare parcurg stadiile de creştere şi dezvoltare vegetativă, dar nu fără pericole. „La porumb, Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) face ravagii foarte mari, deja a doua generaţie este prezentă în lanuri şi, cu siguranţă, o să apară şi a treia. De asemenea, o să vină foarte puternic şi Helicoverpa armigera‎ (omida fructelor); semnele atacului sunt vizibile deja în lanurile de porumb, ca şi în culturile de soia. „Surprinzător, a început să se răspândească destul de mult, în zona Moldovei, Diabrotica virgifera virgifera (viermele vestic al rădăcinilor de porumb)”, a subliniat Valentin Mihai, specialist Corteva Agriscience.
Pe zona de sud şi sud-est a ţării, seceta din primăvară nu a permis extinderea manei, dar a dezvoltat o nouă rasă a bolii, mult mai agresivă.

La culturile de toamnă, situaţia a fost dezastruoasă; am avut semănate în jur de 1.000 ha cu grâu, orz, rapiţă, mazăre şi toate au fost calamitate între 90 şi 100%.
PAUL MIHĂIŢĂ MOLDOVAN
Agronom din Constanţa

seceta pierderi romania_b

FERMIERII CER AMÂNAREA RATELOR LA CREDITE

Agricultorii români solicită amânarea ratelor la credite. La suprafaţa de peste un milion de hectare cu culturi de toamnă, distrusă de secetă, se adaugă încă un milion de hectare cu culturi de primăvară grav afectate de lipsa apei din sol.
Click AICI şi află detaliile întâlnirii de lucru desfăşurate la sediul MADR, la cererea Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, cu reprezentanţii mediului bancar.


un articol de
Marian MUŞAT

Vizualizat: 2470 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?