Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Secerişul - „proba de foc” a lunii lui Cuptor

Publicat: 22 iunie 2018 - 00:18
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Seceta şi temperaturile ridicate au grăbit coacerea grânelor. În judeţele dunărene din sudul ţării combinele au început să adune orzul din câmp, dar s-au oprit din pricina frontului de ploi. Secerişul orzului reprezintă un fel de încălzire a maşinilor înainte de „proba de foc” a lunii lui Cuptor - recoltarea grâului.

Acolo unde sunt condiţii, campania de irigare se află în plină desfăşurare, plantele de cultură - atât păioasele, cât şi prăşitoarele - suferind din pricina stresului termohidric.
Cultivatorii ştiu că timpul nu mai are răbdare, iar lucrările sezonului se suprapun. Acolo unde activitatea este organizată ireproşabil, pe flux, fără sincope, susţinută de suficiente maşini de recoltat şi capacităţi de transport, de priceperea mecanizatorilor, dar şi de vremea favorabilă, campania agricolă de vară nu va dura prea multe zile.

SeceriÅŸulClick pe poza pentru galerie!

BUZĂU
„Avem un an deosebit de greu!”
Secetă mare în judeţul Buzău. Cu toate acestea, agronomul Gheorghe Tuzu pare a fi optimist. Aşteaptă să intre la secerişul orzului undeva la sfârşitul acestei luni. „Acum suntem în plină campanie de pregătire a maşinilor şi utilajelor. Împreună cu echipa operativă realizăm mici remedieri, schimbăm rulmenţi, curele, uleiurile, facem verificările curente. Nu-s probleme, în afară de lipsa precipitaţiilor! De 67 de zile pluviometrul a înregistrat doar... 1,47 litri/mp! Nu a plouat de dinaintea Floriilor, dar acum se anunţă ploi pe zona noastră. Sperăm să obţinem producţii care să ne dea curaj şi încredere”, ne-a declarat cultivatorul.

Producţii cu o treime mai mici decât în 2017!
Gheorghe Tuzu are semănate din toamnă 100 hectare cu grâu şi tot atâtea de rapiţă. Ne spune că nu pune orz, căci nu este căutat. Estimează că producţiile vor fi cam la 70% faţă de nivelul celor realizate anul trecut. La grâu a avut o medie de 7 tone/ha. Dacă nu va ploua, recolta va cântări în jur de 5 tone/ha. În urma combinelor, va mobiliza utilajele şi va pregăti terenul pentru viitoarele culturi. Are forţa mecanică şi capacitatea de transport necesare pentru a încheia campania de vară cât mai repede şi în bune condiţii. „Încă nu am contractat producţia agricolă. Pe bursă, preţurile la grâu se învârt în jurul a 0,66-0,67 lei/kg. La rapiţă, până la jumătatea lunii, traderii nu au lansat ofertele de achiziţii. Oricum, nu mă aştept la preţuri extraordinare!”, ne-a declarat Gheorghe Tuzu.
În ferma buzoianului, culturile prăşitoare ocupă 360 ha, porumbul şi floarea-soarelui având suprafeţe egale. Condiţiile climatice nefavorabile au determinat o răsărire şi evoluţii neuniforme ale plantelor! În unele parcele, floarea are talia de 8 cm, dar şi de 20-25 cm. Va urma o erbicidare, pentru că buruienile s-au înmulţit, dar şi un tratament foliar.
„Avem un an deosebit de gsreu. Nu putem face comparaţii cu producţiile sezonului trecut, care au fost de excepţie! În 40 de ani de agricultură nu am avut un an atât de bun ca în 2017”, a susţinut agronomul buzoian.
În ferma lui, se simte nevoia reînnoirii parcului de mecanizare. Pe lista priorităţilor se poziţionează un combinator, o grapă şi discuri, o semănătoare şi o instalaţie de aplicat tratamente fitosanitare.

BRĂILA
Înaintea secerişului, campania de irigare a culturilor
De la jumătatea lunii mai, Gabriel Stanciu a declanşat campania de irigare a culturilor. „Aşteptăm ploaia de fix 93 de zile. Nu mai puteam sta cu mâinile în sân; solul are un deficit foarte crescut de apă; din martie până în prezent s-a înregistrat o valoare medie de 23 l/mp. Avem în funcţiune zece echipamente de udare clasice - motopompe cu aripi de ploaie din aluminiu, nouă tamburi şi şase instalaţii liniare. Grâul de sămânţă a fost udat de două ori cu 700 mc/ha, iar porumbul este la prima normă de apă”, ne-a declarat fermierul.
În ferma lui din Viziru (550 ha) are cultivate 60 ha cu grâu, 20 de rapiţă, iar restul - culturi prăşitoare - floare şi porumb. Mulţumirea lui este că a dat o apă peste toate solele cultivate. Va mai realiza o lucrare de prăşit şi o alta de fertilizare. „Din 400 ha cu porumb, 350 sunt loturi semincere. De câţiva ani ne-am axat pe producerea de sămânţă pentru companiile Pioneer, Monsanto şi KWS. Este o cultură mult mai pretenţioasă, cere multă rigoare, dar este şi profitabilă”, a explicat producătorul agricol. În iulie, va recolta mai întâi silicvele de rapiţă, apoi grâul.

Rapiţa, o cultură răsărită neuniform
Şi în sudul judeţului Brăila, fermierii se luptă cu seceta. Inginerul Cristel Urse, fermier din Ciocile, petrece zilnic mai multe ore în câmp lângă oamenii pe care-i are la irigaţii. “Începutul de sezon a fost unul promiţător, am avut precipitaţii din iarnă, culturile au răsărit uniform, avem densităţi bune, am fertilizat la semănat, a venit şi un pic de ploaie. În primăvară, însă, s-a instalat seceta. Aşa că am început să irigăm cum şi cât putem”, a susţinut producătorul agricol brăilean.
Acesta nu se declară mulţumit de rapiţă, cultură ce ocupă 100 ha şi care i-a adus an de an bucurie în suflet. Şi bani în pungă! Acum nu este ceea ce-şi dorea! Cerealele păioase s-au dezvoltat mai bine, dar suferă din pricina lipsei de apă în sol. Are semănate 90 ha cu grâu, din soiuri mai tardive, şi 50 ha cu orzoaică de bere. Fermierul Cristel Urse se gândeşte la campania de seceriş; combinele sunt gata de a intra în lanurile coapte în jurul datei de 1 iulie.

GALAŢI
Primul an extrem de secetos!
Producătorii agricoli din judeţul din estul ţării aşteptau frontul de ploi anunţat de meteorologi pentru iunie. Până la jumătatea lunii, precipitaţiile au ocolit în mare parte zona. În Matca, Vasile Vlasie a făcut tot ce a depins de el ca să aibă culturi frumoase, curate şi sănătoase. Un lucru nu a reuşit: să le asigure apa! Din luna martie, preţ de două luni, câmpurile lui nu au primit picătură de apă. „Am făcut erbicidările, tratamentele, fertilizările, toate la timp, dar aşteptăm ploaia de la Bunul Dumnezeu! E foarte greu să vezi că munca ta se ofileşte văzând cu ochii”, ne-a declarat cu mâhnire cultivatorul.
L-a ajutat Cel de Sus să înfiinţeze în toamnă păioasele (30 ha de orz şi 50 ha de grâu) şi rapiţa (40 ha) în epoca optimă. În primăvară a pus hibrizi de floare high-oleică pe 50 ha şi porumb din sămânţă hibridă rezistentă la secetă, pe 64 ha. Dacă nu va ploua până la sfârşitul lunii iunie, Vasile Vlasie se va urca pe combină şi va da jos orzul. După estimările lui, ar scoate spre 4.000 kg/ha. Şi la grâu, cam tot la fel. Are un contract de vânzare cu un cunoscut trader, la preţul de 0,60 lei/kg. Producţie mică, preţ pe măsură!
Nici de rapiţă nu este mulţumit, recolta va fi foarte slabă, va bate spre 1.500 kg/ha, adică la jumătate faţă de anul trecut. „Este primul an extrem de secetos, greu de gestionat fără irigaţii”, constată cu durere Vasile Vlasie.

ARGEŞ
Un an foarte prost!
Seceta care s-a instalat în luna aprilie şi-a pus amprenta foarte apăsat asupra stării culturilor şi asupra randamentelor la hectar în judeţul Argeş. „E clar, sunt pierderi de producţie de circa 35-40%, cantitativ vorbind. Nu putem estima deprecierile calitative. Strict pe ferma mea, (comunele Buzoeşti şi Stolnici), nu voi avea o calitate foarte bună”, ne-a asigurat fermierul Mircea Băluţă.
În cultură, are grâu pe 1.000 ha şi rapiţă pe 320 ha. A realizat două tratamente fitosanitare, grâul e în faza de ceară şi estimează ca la 1 iulie să recolteze. Va lucra cu cinci combine Claas.

Soia şi mazărea - „vise agronomice”!
Mircea Băluţă nu cultivă orz pentru că, după cum susţine, a avut o piaţă foarte proastă, speculativă, fiind un produs desconsiderat de traderi. România nu are un sector zootehnic dezvoltat încât să permită consumul cantităţilor de orz. Preţul a explodat pentru că nu sunt suprafeţe şi, implicit, nici recolte! Pe contracte semnate înainte, tona de orz costă 680-700 lei. „Avem în cultură floarea-soarelui high-oleică pe 220 ha şi porumb pe 250 ha. Soia şi mazărea sunt doar «vise agronomice»! Prăşitoarele au avut o răsărire neuniformă. Floarea cea mai înaintată este în fenofaza de buton floral, iar cea mai întârziată are 4 frunze în aceeaşi solă şi chiar pe acelaşi rând. Puţin de crezut! Vom interveni cu un tratament cu fungicid sistemic aplicat la butonul floral, care, potrivit estimărilor noastre, poate aduce în jur de 300 kg de recoltă în plus la hectar! Am renunţat la loturile semincere, pentru că nu avem irigaţii”, a susţinut cultivatorul.
Argeşeanul a suspendat investiţiile până când îşi va vedea producţia agricolă cântărită şi depozitată în magazie. „Avem însă un proiect de forare a zece puţuri pentru a iriga cel puţin 300 ha. Încercăm să reintroducem în producţie loturile semincere şi culturile de mazăre şi de soia pentru a acoperi partea de ZIE - zonă de interes ecologic”, a precizat Mircea Băluţă.

 

ÎNAINTEA RECOLTATULUI, SE „COC” PREŢURILE LA GRÂNE
Până când vor recolta grâul şi rapiţa, fermierii stabilesc strategia de vânzare a recoltei. „De comun acord cu membrii noştri din Braicoop, am stabilit principiile de bază ale campaniei de comercializare a producţiei agricole 2018. Vom semna în aceste zile (prima decadă a lunii iunie - n.r.) contractele cu marii traderii de pe piaţa de agribusiness, în care fixăm condiţiile de tranzacţionare, dar şi anexele: cantităţi, preţuri, grafice de livrare. Preţurile au început bine, dar văd că tendinţa este de scădere pe zi ce trece”, ne-a declarat Gabriel Stanciu, liderul Cooperativei Agricole Braicoop.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

Vizualizat: 507 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Agriplanta-Romagrotec 2018

Agriplanta-Romagrotec 2018

„Din pasiune pentru agricultură” este motto-ul sub care Agriplanta-Romagrotec reuneşte cu succes tot ce este mai important în agricultura românească începând cu primăvara lui 2011. Desfăşurat în câmp, pe o suprafaţă de peste 36 hectare, evenimentul îmbină trei componente care îi asigură eficienţa: expoziţie în câmp, loturi demonstrative şi demonstraţii cu maşini agricole.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?