Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Secerişul bate la uşă - în aşteptarea campaniei agricole de vară

Publicat: 20 iunie 2019 - 07:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Iată-ne ajunşi în prima lună a verii, după câteva săptămâni de fenomene meteorologice extreme: precipitaţii abundente, diferenţe mari ale temperaturilor diurne şi nocturne, căderi de grindină, asezonate cu intensificări ale vântului, vijelii şi tornade. Culturile semănate în toamna trecută au recuperat din întârziere şi se grăbesc să ajungă la coacere. Iunie reprezintă intrarea în linie dreaptă a campaniei agricole de vară pentru recoltarea primelor culturi aducătoare de bani în buzunarul fermierilor.

De asemenea, producătorii agricoli au în atenţie şi strânsul culturilor graminee şi leguminoase perene din câmpurile cultivate, în paralel cu executarea lucrărilor de întreţinere a speciilor semănate în primăvară: floarea-soarelui, porumb, mazăre şi soia.

In aşteptarea campaniei agricole de varăClick pe poza pentru galerie!

PRAHOVA
„Sunt mulţumit de modul cum evoluează culturile”
După ploile căzute luna trecută, fermierii prahoveni au grăbit lucrările de întreţinere a culturilor, îndeosebi la prăşitoarele semănate în primăvară. Astfel că în exploataţia agricolă a lui Ion Căpătoiu de la Gura Vadului, din apropiere de Mizil, erbicidatul şi primul tratament pentru protecţia fitosanitară a lanurilor de porumb şi de floarea-soarelui se apropia de sfârşit. Experienţa căpătată de-a lungul anilor îl ajută să organizeze cât mai judicios activitatea din câmp. Îi place să muncească chibzuit şi aşezat încă de pe vremea când lucra în mecanizare la Agromec Mizil.
„Am însămânţat în perioada optimă 250 de hectare cu floarea-soarelui şi încă 70 ha cu porumb. Sunt mulţumit de modul cum evoluează culturile, de starea lor generală; sunt curate şi sănătoase. Sunt bucuros, de asemenea, că şi-au revenit şi semănăturile de toamnă - grâul şi orzul!”, ne-a declarat fermierul.
Ion Căpătoiu a avut ceva probleme cu păioasele de toamnă, nu răsăriseră la timp din lipsa apei. Însă şi-au revenit pe parcurs în urma precipitaţiilor. Acum, după două tratamente şi tot atâtea fertilizări (150 kg/ha NPK 18:46:0 în toamnă şi 200 kg/ha de azot administrat la sfârşitul lunii martie), culturile se prezintă bine.

Orzul se îndreaptă încet şi sigur spre recoltare
“Am întors rapiţa toată, nu am avut ce face. La fel am procedat şi cu o solă de 50 ha cu orz. Motivul a fost că plantele nu au răsărit din pământ! Astfel am rămas cu 220 hectare de orz care se apropie de recoltare în a doua jumătate a acestei luni!”, a susţinut fermierul.
Formaţia de mecanizare condusă de Gheorghe Căpătoiu, fratele său, pregătea la finalul lunii mai cele trei combine pentru a intra cu ele în lanuri la maturitatea de recoltare. Producătorul prahovean speră ca în maximum patru zile de lucru intens să încheie strânsul orzului din arie şi să-l transporte la procesatorul cu care are contract, la Buzău.

TELEORMAN
Prăşitoarele de primăvară se dezvoltă normal
În judeţul din sudul ţării, fermierii au terminat cel de-al treilea tratament de protecţie fitosanitară a culturilor şi se pregătesc pentru următorul. Vremea a fost în general bună, fiecare oră favorabilă lucrului în câmp fiind folosită la maximum. “Cu toate că în toamna trecută nu am avut răsărire, ci ea s-a produs undeva la sfârşitul iernii şi începutul primăverii, grâul se prezintă la această dată destul de bine. De asemenea, floarea-soarelui, având condiţii optime de climă şi de sol, parcurge stadiile de dezvoltare normale pentru perioada în care ne aflăm. În funcţie de epoca de semănat, plantele au de la 4-6 frunze, până la 14 frunze, unele atingând talia de 40-50 de cm. La fel şi porumbul se află pe un parcurs optim de creştere şi dezvoltare. În general, toate culturile se prezintă bine spre foarte bine”, ne-a declarat Stelian Cainamisir, preşedintele Cooperativei Agricole Tinoasa din Teleorman.

“După ploi, mă tem de băltiri!”
La ferma lui din comuna Orbeasca, situată în extremitatea de sud a României, Stelian Cainamisir are cultivate 920 ha cu grâu. Lanurile cunt curate, sănătoase şi bine hrănite, în urma lucrărilor de întreţinere executate la timp şi de calitate. “La sfârşitul lunii mai, în zonă s-a instalat un front de ploi şi am avut precipitaţii din abundenţă. Mă tem să nu mai am parte de băltiri, care să ne afecteze semănăturile. Anul trecut am avut exces de umiditate pe aproape 80 de hectare cultivate, iar alte zeci afectate parţial de băltiri”, a susţinut cultivatorul teleormănean.
Fermierul nu mai are rapiţă în cultură, pentru că a renunţat în primăvară la ea. Solele le-a reînsămânţat cu floarea-soarelui, ce ocupă acum o suprafaţă de 650 hectare. La aceasta se mai adaugă porumbul pe 250 ha şi mazărea pentru boabe pe 80 hectare. “Am avut mazăre pusă de toamna, care a răsărit odată cu grâul, la desprimăvărare. Sunt mulţumit de evoluţia semănăturilor. Cred că vom avea un an la fel de bun ca şi 2018”, a apreciat Stelian Cainamisir.
Cooperativa Agrciolă Tinoasa Teleorman a luat fiinţă în 2010, cu 16 membri şi o suprafaţă de 7000 ha. La ora actuală numără 34 de membri activi care şi-au unit terenurile, însumând circa 24.000 de hectare.

Din pricina ploilor, întreţinerea culturilor e uşor întârziată
Rămânem în judeţul Teleorman. În comuna Dobreşti, inginerul Ion Dobre ne spune că a întârziat un pic cu lucrările pentru întreţinerea culturilor din pricina ploilor de sezon. “Agenda de lucru este destul de încărcată; erbicidăm în vegetaţie plantele de floarea-soarelui abia răsărite, administrăm îngrăşăminte chimice complexe ca să putem salva culturile; am intrat mai întâi pentru a aplica o nouă fracţie de nutriţie. Văd că până acuma am fost feriţi de agenţi patogeni, dar a început tratamentul doi la păioase. Vremea a fost rece în luna mai, 10-20 de grade C, şi umiditatea ridicată, ceea ce a favorizat apariţia bolilor”, ne-a declarat agronomul.

O decizie inspirată: mărirea normei de semănat
Pe fermier încă nu-l sperie septorioza, însă a înţeles că trebuie să aplice un tratament preventiv, căci nu se ştie ce va fi în continuare.
Ion Dobre a însămânţat în toamnă 400 hectare cu grâu. “Am fost inspirat anul trecut; dacă am văzut că e secetă, am mărit norma de semănat şi am făcut bine! Acum am aproape de normal - 550 de plante pe mp. Talia grâului e ceva mai scurtă, în schimb spicul e mare şi greu ca niciodată! Dacă nu apar probleme neprevăzute, după ce finalizăm tratamentul s-ar putea să obţin o producţie mai bună decât cea de anul trecut”, şi-a arătat optimismul cultivatorul.
Anul trecut a produs în medie 5.500 kg la hectar. “Prima dată am dat selectiv şi cu insecticidul Biscaya, cam pe jumătate din suprafaţă, pe anumite zone, acolo unde mi s-a părut mie că plantele sunt mai dese. Acum pentru cel de-al doilea tratament voi folosi Nativo Pro, un fungicid sistemic compus din două substanţe active cu acţiune complementară, că ia şi fuzarioza frunzei şi, de asemenea, mai aplic încă o dată un insecticid de contact pe întreaga suprafaţă. În câteva zile bune de lucru termin cu protecţia fitosanitară”, a precizat producătorul agricol.

Floarea-soarelui, o cultură stresată?!
Specialistul a avut grijă să fertilizeze cu atenţie plantele aflate în cultură. “La culturile prăşitoare de primăvară - floarea-soarelui şi porumb - am administrat uree la prima praşilă, după care am utilizat azotat de amoniu, pentru că încă îmi este frică de temperaturile scăzute şi de vremea capricioasă. La păioase am terminat de fertilizat”, ne-a asigurat fermierul.
Ion Dobre a sesizat că fiind foarte rece, plantele de floarea-soarelui au fost stresate, atât din cauza temperaturilor scăzute din sol, cât şi din cauză că a semănat puţin în uscătură, dar în epoca optimă de însămânţat! Numai că după ce a folosit un erbicid preemergent, la anumiţi hibrizi de floarea-soarelui au fost afectate frunzele, însă nu peste tot, ici, colo. Fermierul speră că nu se va accentua problema atât de mult încât să pună în pericol cultura.
Fermierul din Dobreşti are semănate 270 de hectare de floarea-soarelui, despre care spune că “e cam multişor pentru că an întors rapiţa”, şi 70 de hectare cu porumb. Mai are în cultură 20 ha de orz care “se prezintă binişor”.
Deocamdată nu are motive de îngrijorare. Agronomul Ion Dobre ştie să obţină profit bun, chiar în condiţii nu dintre cele mai favorabile!

 

COMBINELE SUNT GATA DE A INTRA ÎN LANURI
Alexandru Haită lucrează circa 960 ha în jurul comunei Călineşti. În fermă aplică un asolament bine pus la punct, structura de producţie cuprinzând 50% cereale păioase, 25% plante oleaginoase şi 25% culturi proteice. „Aveam 19 ani când am preluat ferma de la părinţii mei în anul 2007. La început lucram 220 de hectare. Zestrea mecanică cuprindea un singur tractor de 190 CP şi vreo trei U 650. După 12 ani, iată că dispunem de maşini şi utilaje de ultimă generaţie. În curând va începe secerişul păioaselor de toamnă. În aceste zile premergătoare campaniei agricole facem verificările finale la cele două combine cu o capacitate de cernere de 30 t/oră”, a susţinut cultivatorul.
În ferma sa, de câţiva ani testează şi studiază genetica performantă, produse noi, dar şi partea de aplicare variabilă a îngrăşămintelor, pentru că, după cum afirmă, “dintr-un calcul simplu se poate vedea că investiţia în fertilizanţi ridică la 50-60% costurile de producţie. Sămânţa hibridă performantă, hrănirea echilibrată a plantelor şi schema de protecţie fitosanitară bine aleasă asigură succesul şi, în final, profitul unei ferme”.
În condiţiile acestui an agricol, Alexandru Haită are culturi frumoase care îi oferă satisfacţie.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)

Vizualizat: 206 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?