Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Seceriş aproape de finiş

Publicat: 07 august 2017 - 13:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• între “proba de foc” şi “proba cântarului”!

Fermierii se află în plină campanie de recoltare a roadelor pământului. Strângerea recoltelor de orz, rapiţă, mazăre şi de grâu a debutat în sudul şi sud-vestul ţării în a doua parte a lunii iunie şi s-a extins cu mare repeziciune în tot mai multe judeţe.

Grau

În acelaşi timp, cu fiece zi bună de lucru, campania de vară capătă intensitate sporită, producţia fiind pusă la adăpost în spaţiile pregătite.

CONSTANŢA
Seceta îşi spune cuvântul
În Topraisar, Nicolae Sofrone este unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri, mai ales că este şi liderul Cooperativei Agricole Dobrogea Sud. Agricultorul lucrează 1.400 de hectare: 550 ha de grâu, 300 ha de orz, 100 ha de mazăre, 300 ha de floarea-soarelui şi 100 ha de porumb. Rapiţă nu a semănat. Ar fi vrut, numai că „nu ne-a lăsat Dumnezeu! (...) Anul este cu 10-20 la sută mai slab decât 2016. Culturile, în aparenţă, au un parcurs normal, dar seceta va influenţa producţia”, a concluzionat cultivatorul constănţean imediat după recoltarea orzului, lucrare începută pe 1 iulie şi terminată într-o săptămână, cu o flotilă condusă de tineri care dovedesc că vor să munceasă şi să înveţe din tainele maşinilor performante. La cântar, recolta medie s-a apropiat de 6 t/ha. A urmat grâul, odată cu mazărea. La forţa mecanică pe care o are, în maxim zece zile încheie secerişul păioaselor. Numai să nu-l încurce ploile! Au fost şi ani când a terminat recoltatul în 20 august. După eliberarea terenului, va intra cu utilajele în mirişte. În Topraisar, a plouat doar 10 l/mp.

Preţurile proaste reclamă stocarea producţiei
Nicolae Sofrone spune că „şi anul acesta e nasol cu preţurile proaste; cine are capacitate de depozitare caută să ţină recolta pe stoc”. Aşa procedează şi el. Preţul de 125 euro/tonă la orz nu este deloc încurajator. Ca şi la grâu: 145-148 euro/t, dus în Portul Constanţa, la care se adaugă 10 euro pentru transport. Deci fermierilor le rămâne circa 140 euro/t. Este cam acelaşi preţ de anul trecut, numai că diferenţa de producţie este alta şi cheltuielile sunt mai mari, inputurile fiind mai scumpe cu 4-5% decât în 2016.

Nicolae Sofrone


GALAŢI
„Am hotărât să stocăm producţia!”
Înainte de a începe campania agricolă de vară, inginerul Adrian Tuhuţ a modernizat spaţiile de depozitare din ferma de la Independenţa. După ce a repus în funcţiune echipamentele de încărcare/descărcare din silozul de 4.400 tone, a putut coordona intrarea combinelor în lan. Ferma exploatează 2.650 ha, din care 30% reprezintă floarea-soarelui, restul - rapiţă, grâu şi porumb într-o proporţie mai mică. „Floarea-soarelui este excepţională, rapiţa e bine, grâul are mici probleme din cauza ploilor din toamna trecută: o mică parte a fost semănată în perioada optimă, dar «grosul» culturii a fost înfiinţat cu destulă întârziere. Tot din cauza ploilor abundente, n-am putut pune mai multă rapiţă, aşa că am fost nevoiţi să însămânţăm grâu după grâu”, ne declara agricultorul la mijlocul lunii iunie.
Porumbul ocupă o pondere mai mică în structura de producţie, deoarece este cultivat îndeosebi pentru a plăti arenda. Terenul este împrăştiat pe distanţe mari şi sunt probleme cu furturile de recoltă. Ar necesita pază, dar nu se merită.
În ferma de la Independenţa s-a lucrat cu trei combine - Laverda şi New Holland - la recoltat rapiţa. Întrucât secerişul nu trebuie să dureze mai mult de o săptămână, au împrumutat câteva maşini de recoltat. La grâu se va intra în lan pe la mijlocul lui iulie şi recoltarea se va încheia înainte de luna lui Gustar.
„Nu vindem la recoltare; am hotărât să stocăm producţia, deoarece nu ne convine preţul ofertat. Statistic vorbind, preţurile sunt mai bune cam la două luni de la recoltare şi, dacă avem posibilitatea să stocăm recolta, o facem”, a precizat Adrian Tuhuţ. „Când ai volum mare de muncă, e bine să ai datele centralizate şi la timp. De aceea, vrem să implementăm un soft pe partea de arendă, sunt multe contracte şi e destul de greu să le ţii din scurt”, a susţinut Adrian Tuhuţ. Până atunci, în fermă s-au optimizat fluxurile de transport şi cele tehnologice prin programe IT. Personalul exploataţiei este întinerit, unii sunt studenţi la Agronomie şi lucrează pe utilaje performante.

Utilajele noi scurtează timpii de lucru
„Am cumpărat o maşină nouă de administrat îngrăşăminte, cu front de lucru de 44 m; aveam un utilaj mai vechi care acoperea o zonă de numai 15 m. În plus, ne-am dotat cu două tractoare de 660 CP, cu roţi duble, care pot trage după ele cultivatoare grele, scarificatoare etc. Trebuie să scurtăm timpii de lucru pe câmp”, ne-a declarat agricultorul gălăţean. După cum a susţinut, aştepta să vină un TIR cu benă pentru a-şi face singuri trasportul. Toate investiţiile din acest an se apropie de suma de două milioane de euro.
Fermierul a precizat că va testa noi soiuri de grâu. „Avem o solă de zece hectare în apropierea fermei, un sol de baltă, în care vom testa trei-patru soiuri de grâu pentru a le introduce în cultura comercială”, spune Adrian Tuhuţ.

Adrian Tuhut


Porumbul îl va da la peşte!?
După ce a revizuit cele trei combine, în primele zile ale lunii iulie, Toader Ene, fermier din Slobozia Conachi, le-a introdus în lanurile coapte de orz de pe Valea Gerului şi Valea Lozovei. „Acum suntem spre sfârşit cu treieratul grâului. Avem o producţie de aproape 6 t/ha, fără irigare. Noroc cu ploile din mai şi iunie. Avem contract pentru livrarea a o mie de tone de grâu”, ne-a declarat agricultorul.
Familia Ene lucrează 1.700 ha, din care 440 sunt cultivate cu grâu. Cultura de rapiţă a cântărit la recoltare circa 3 t/ha. În câmp mai sunt 600 ha de floarea-soarelui în stadiu vegetativ normal, promiţând recolte bogate. La porumb, dacă nu va obţine un preţ mulţumitor, Toader Ene spune că va da recolta la... peşte! Familia Ene are amenajată o crescătorie de peşte.

Ene Toade


VRANCEA
La orz, noua combină şi-a demonstrat performanţa
Şi în ferma lui Gelu Popa din Pădureni - Mărăşeşti, prima cultură recoltată a fost orzul. Fiul său, Lucian Popa, s-a urcat fără... prejudecăţi pe combina Claas, cumpărată în urmă cu o lună. Gelu Popa a dat una mai veche, un Claas Dominator 108, evaluată prin „Programul Rabla” la circa 20 mii de euro, iar cu diferenţa a perfectat un contract de leasing pentru o combină nouă Claas Tucano 320.
La primele probe de câmp la orz, Lucian Popa a fost „teleghidat” prin telefon de tehnicienii companiei până a deprins toate manevrele. „Am obţinut puţin peste 5 t/ha; producţia am dat-o la Comcereal Vrancea la un preţ bun. La fel s-a întâmplat şi cu rapiţa. Recolta de pe cele 60 ha cultivate a cântărit mai bine de 4.000 kg/ha şi a avut aceeaşi destinaţie: Comcereal, furnizorul nostru de inputuri”, ne-a declarat fermierul.

Lan de porumb de 12 t/ha!
La jumătatea lunii iulie, în ferma lui Gelu Popa, recoltatul grâului pe 40 ha, programat a se desfăşura timp de zece zile, era în toi. Producţia era estimată la 6 t/ha; anul trecut a produs în jur de 5 t/ha, iar la orz - 4,5 t/ha.
„Culturile de primăvară arată extraordinar. Am folosit sămânţă hibridă de la Pioneer: P64LE99 şi P64LE25, doi dintre cei mai bine vânduţi produşi ai companiei. Fără doar şi poate trec de 4.000 kg/ha. Porumbul este ca în manualul de agronomie. Este pentru prima dată când i-am dat hrană ca lumea. La discuit şi la pregătirea patului germinativ am fertilizat cu 200 kg/ha de uree, la însămânţare am mai venit cu îngrăşământ complex NPK 20.20.0, tot cu 200 kg/ha, iar la praşila mecanică, am administrat azotat de amoniu - 150 kg/ha”, ne-a declarat Gelu Popa.
Fermierului vrâncean i-a crescut inima de bucurie când specialiştii Pioneer, veniţi să-i vadă lanul, i-au spus: „aici sunt peste 12 t/ha!” În 2016, a obţinut la porumb circa 8 t/ha.

BRĂILA
Micul fermier cu producţii mari: 7 tone de grâu/ha
Nicolae Munteanu, din Chiscani, lucrează puţin peste 10 ha cu grâu şi cu porumb. A recoltat grâul cu combina unui vecin. A scos aproape 7 tone/ha. Cine i-a făcut tehnologia performantă? „Am sora şi cumnatul agronomi de profesie şi lucrează vreo 2.000 ha în judeţul Giurgiu. Ei mă aprovizionează cu toate cele necesare”, a explicat Nicolae Munteanu. În curte, are un tractor U 445 cu care a pornit la drum în urmă cu ceva ani. Apelează la terţi pentru semănat, recoltat şi lucrările agricole de sezon. Porumbul l-a fertilizat în două rânduri cu 320 kg/ha de NPK 20.20.0 şi cu 270 kg/ha azotat de amoniu la praşila mecanică, plus o fertilizare cu zinc. Apoi au venit ploile ca o binefacere: 41 l/mp.
Din grâul adus acasă, Nicolae Munteanu face făină pentru consumul casnic şi pentru hrana animalelor din bătătură. Regretă că s-a trezit târziu cu agricultura, putea să aibă acum o sută hectare de teren luat în arendă.

Din solar, „nu te ridici în picioare!”
Din 1979, face legumicultură în solar. Pe 2.600 mp cultivă roşii, castraveţi şi salată. Are puţ forat la care a ataşat o pompă de 4 mc pe oră. Răsadul îl cumpără, nu se mai nevoieşte să-l producă singur. Îi trebuie cam 5.000 de fire pe sezon. Totul este scump, o sămânţă de roşie olandeză costă şi 50 de bani. Nicolae Munteanu recunoaşte că „este o investiţie mare. Nu te ridici în picioare din comerţul cu legume de solar!”

 Nicolae Munteanu


DE LA SĂMÂNŢĂ, LA RECOLTĂ: SUCCESUL CULTURILOR SUCCESIVE
Reuşita culturilor duble depinde de resursele termice (suma de grade de temperaturi utile, peste 10oC) de care dispunem în intervalul de la recoltarea plantei premergătoare şi până la venirea primelor brume în toamnă, cât şi de resursele hidrice ale zonei sau de cele asigurate prin irigaţii.
După grâul recoltat până la 10 iulie, în sudul ţării, în sud-vestul Olteniei, în Câmpia Română şi în Dobrogea, suma de grade efective este între 900 şi 1100oC, iar în Câmpia de Vest şi în sudul Moldovei dispunem de 800-900oC. În aceste zone, în prima decadă a lunii se pot semăna încă hibrizi extratimpurii şi timpurii de porumb pentru boabe, care au un necesar termic de până la 1100oC. În sudul ţării, în condiţii de irigare, prin semănatul direct în miriştea de grâu, se poate cultiva fasolea, precum şi soiuri extratimpurii de soia sau culturi de mei. Prin irigare, la aceste specii agricole se pot obţine până la 3500 kg de boabe/ha, iar în cultură neirigată între 800 şi 2500 kg/ha.
Irigarea reprezintă principala condiţie pentru a obţine rezultate la aceste culturi. La porumb sunt necesare 4-6 udări cu norme de 500-800 mc/ha, la fasole şi la soia sunt necesare 1-2 udări de răsărire, cu norme de 200-300 mc/ha şi încă 2-3 udări în cursul vegetaţiei, cu norme de 500-600 mc/ha. Meiul are nevoie de mai puţină apă, la încolţire necesită doar 25% apă din masa bobului, iar în cursul vegetaţiei, datorită pubescenţei şi a altor caractere, are o bună toleranţă la secetă, necesitând doar 1-3 udări.
În culturile succesive, fertilizarea se face numai cu doze mici de îngrăşăminte cu azot, sub 50 kg/ha la fasole şi la soia şi până la 100 kg/ha la porumb. În cursul vegetaţiei sunt necesare lucrări de combatere a buruienilor, prin erbicidare şi tratamente fitosanitare în cazul apariţiei unor dăunători sau boli. La toate aceste lucrări se vor folosi aceleaşi pesticide şi în aceleaşi doze ca şi în cazul cultivării plantelor respective în cultură principală.
Calendarul lucrărilor agricole pentru luna iulie îl citiţi în paginile 50-51 (Ioan BORCEAN)

 Articol publicat in revista Ferma nr. 12 (195) din 1-31 iulie 2017

Vizualizat: 646 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!