Se preconizează dublarea ANT pentru sfecla de zahăr

Manifestarea a fost organizată de Agrana România, în colaborare cu Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman, județul Neamț (ACSZR), Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR), loturile demonstrative fiind realizate împreună cu KWS Semințe România, Maribo DLF, Ses Vanderhave, Strube, Bayer și Adama.

DEMONSTRAŢII PE 40 DE HECTARE

La evenimentul la care au venit special, din Germania, Minnegard Mosel, administrator al grupului de firme Almos și, din Austria, Herwig Schwihla, Director operațional Agrana, au participat reprezentanți la vârf ai Ministerului Agriculturii, prin Elena Tatomir - Director general al Direcției Generale Politici Agricole și Strategii și Maria Tatu - consilier de stat, fermieri și reprezentanți ai asociațiilor de cultivatori de sfeclă de zahăr, ai autorităților locale și regionale, ai învățământului superior agronomic ieșean.

Am expus un utilaj valoros, din seria celor realizate de Ropa și Holmer, care rezolvă inclusiv așa-numita dramă a culturii, respectiv recoltarea.

ALEXU MOLODOI

Director tehnic Almos Agrorom

”Scopurile concrete și de interes tehnic pentru fermieri au fost acelea de a prezenta performanțele practice ale semințelor și ale tehnologiilor, puse la dispoziție de către furnizori și aplicate culturilor de sfeclă de zahăr. Pe platforma demonstrativă organizată pe o suprafață de 40 de hectare, am utilizat 40 de varietăți, atât în sistem convențional, cât și în sistem Conviso Smart - noul standard în combaterea buruienilor. Este deosebit de important şi aspectul mecanizării, fiindcă, deși scump, este deosebit de util, pe fondul crizei forței de muncă și al nevoii de a crește performanțele activității”, arăta Alexu Molodoi, Director tehnic Almos Agrorom.

FERMIERII ŞTIU SĂ PRODUCĂ, DAR AU NEVOIE DE SPRIJIN

Evenimentul de la Trifești a reprezentat încă un moment care a demonstrat faptul că fermierii din România știu să producă sfeclă de zahăr, însă au nevoie de susținere și de unități de procesare.

”Anul acesta, am cultivat aproximativ 760 ha cu sfeclă de zahăr, ceea ce reprezintă 10% din suprafața totală a României și a singurei unități procesatoare din țară, cea de la Roman, parte a grupului austriac AGRANA. Deși a fost deosebit de dificil din punct de vedere al evoluției condițiilor climatice, cu o secetă foarte severă, am reușit să începem recoltatul sfeclei de zahăr cu minim 40-50 de tone/ha, în sistem neirigat. Dar, nu este suficient să dorești și să știi să produci. Trebuie să ai o valorificare convenabilă, pentru a realiza profit și pentru a asigura continuitatea activității”, puncta Minnegard Mosel.

PREŢ DE MINIM 50 EURO/TONĂ

Solicitarea publică și concretă de creștere a prețului de bază al sfeclei de zahăr predate unității procesatoare a fost adresată de către inginerul Alexu Molodoi și s-a situat la nivelul de minim 50 euro/tonă.

Reprezentantul la vârf al Agrana Austria, Herwig Schwihla, a menționat intenția companiei de a crește prețul de bază al sfeclei de zahăr, chiar din această toamnă.

”În acest an, am susținut cultura pe o suprafață de 8.500 hectare, cu mult mai puțin decât am fi dorit. Pentru anul 2023, targetul nostru este de 13 mii de hectare. De aceea, chiar din această toamnă mărim prețul de bază oferit fermierilor. Le mulțumesc fermierilor care au rămas alături de noi în anul precedent, deosebit de dificil, precum și celor care ni se vor alătura”, menționa Herwig Schwihla.

NU ŢINEM PASUL CU MEDIA UE

”Aș putea face o comparație cu situația din Primul Război Mondial, atunci când, pentru o perioadă, tot Guvernul României era la Iași. Acum, toată sfecla din România este în Moldova, cu excepția unei suprafețe de 1.600 hectare care se găsește în Ardeal. Este o situație foarte dificilă, nu numai pentru producători, ci și pentru procesatori și consumatori, fiindcă nu putem funcționa decât ca un lanț valoric complet. Sperăm ca lucrurile să se schimbe în bine, astfel încât să avem unde livra producția, pentru a fi procesată. Este cu atât mai important, cu cât vorbim despre singura cultură din România la care pot fi făcute din timp calculele și bugetele, fiind și destul de bine subvenționată. Din păcate, din cauza condițiilor meteo dificile, noi nu reușim să fim la nivelul producțiilor din celelalte state UE”, arăta Ioan Puiu, Președinte al ACSZR.

PROMISIUNI DE LA MINISTER

Ministerul Agriculturii, prin vocea Elenei Tatomir, asigură fermierii de susținere atât în privința producerii sfeclei de zahăr, cât și în privința eforturilor de revigorare a activității de procesare, pe plan național.

”Anul acesta, la ANT 6, se preconizează o dublare a sumei, din considerentul că, spre regretul tuturor, a scăzut suprafața cu sfeclă de zahăr. Una dintre condiționalitățile din noua PAC, deranjantă pentru fermieri, este aceea referitoare la menținerea a 4% din suprafață ca teren neproductiv. Noi, alături de alte state membre, am optat pentru a accepta derogarea de la acea condiționalitate. Astfel, în anul 2023 acea suprafață de 4% va putea fi ocupată cu culturi agricole, cu excepția culturilor de porumb și soia. Pentru fermieri, poate fi o oportunitate, să producă sfeclă de zahăr. De asemenea, am făcut demersuri la Ministerul Transporturilor, pentru facilități în privința transportării sfeclei de zahăr”, menționa Elena Tatomir.  

A ÎNCEPUT RECOLTATUL LA SFECLA DE ZAHĂR

În cadrul Agrana Roman, campania de procesare a sfeclei de zahăr a demarat în data de 5 octombrie 2022, recoltarea începând în ziua de luni, 3 octombrie 2022 și fiind programată a se desfășura pe o perioadă de 70 de zile, așa după cum preciza Radu Petre, director cu materia primă în cadrul fabricii de zahăr din județul Neamț.

Deși dispune de un potențial deosebit în producerea zahărului din sfeclă, România își asigură mai puțin de 20% din consumul total anual de aprox. 500 mii tone.

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI

redactor Radio România Iaşi