Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Şcoala secetei din câmp

Publicat: 27 august 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În aceste momente, seceta este o realitate dureroasă pentru orice fermier. Iar acum, când privim culturile uscate şi sfrijite, ne amintim că cineva, undeva, cândva vorbea ceva despre toleranţa la secetă...

Click pe poza pentru galerie!

„Am şcoala vieţii!” - este o expresie frecvent folosită de cei care conştientizează faptul că ar fi fost foarte bine dacă acordau importanţa cuvenită şi educaţiei şcolare la timpul ei. Şcoala vieţii este foarte bună, dar e bine să o faci după şcoala normală, şi nu înaintea ei. Pentru că „la şcoala vieţii întâi dai examen, pe urmă ţi se predă lecţia”.

 

Acum suntem la examenul secetei

Am scris de nenumărate ori despre importanţa alegerii corecte a soiului/hibridului. Cei care au ales soiul/hibridul sub impresia vizuală a unui lot demonstrativ bine făcut sau sub impresia unei prezentări comerciale ar putea lua o notă foarte subţire la “examenul secetei”.

Dar tot acum, seceta ne predă o lecţie (tarifele sunt cam mari!) pe care ar fi bine să o învăţăm temeinic.
Ca şi în cazul altor factori de stres, şi la secetă hibrizii sau soiurile reacţionează individual. Priviţi foto 1 pentru a vă convinge de acest adevăr.

 

Factori care accentuează seceta

Şi cum este vară, seceta este însoţită de arşiţă. Împreună, aceşti doi factori negativi fac ravagii. Simptomatologia pe plantă indusă de arşiţă este diferită (foto 2), dar consecinţele sunt tot negative.
Nivelul de producţie este mult diminuat, ajungând până la starea de calamitate naturală.

Despre condiţiile favorizante în accentuarea fenomenului de secetă s-ar putea scrie mult, numai că aceasta nu ar schimba cu nimic situaţia din câmp. Printre condiţiile favorizante, cu excepţia sensibilităţii soiului, mai amintesc textura solului şi vremea din prima parte a perioadei de vegetaţie.

• Textura solului. Seceta se manifestă mult mai accentuat pe soluri nisipoase (pentru că acestea nu reţin apa) şi pe soluri luto-argiloase sau argiloase. Pe acestea din urmă, la începutul perioadei de seceta apă este reţinută mai puternic de sistemul coloidal al solului. Dacă seceta persistă, solurile crapă puternic şi adânc, fragmentând sistemul radicular al plantelor (foto 3), astfel încât planta rămâne ca într-un ghiveci, cu un volum foarte mic de sol la dispoziţie.

• Vremea favorabilă din prima parte a perioadei de vegetaţie s-a dovedit un factor negativ, pentru că fenomenul conduce la o înrădăcinare superficială a plantelor (foto 4), îndeosebi pe soluri cu textură grea.

 

Seceta produce carenţa de nutriţie

Consecinţa secetei prelungite este uscarea frunzelor. Numai că mecanismul fiziologic de uscare a frunzelor este foarte diferit. Pe lângă uscarea cauzată de lipsa de apă, frecvent se poate observa uscarea frunzelor din cauza carenţei de macro şi microelemente (foto 5).

Simptomele carenţei de nutriţie se manifestă şi în parcelele bine fertilizate, fiind induse tot de lipsa apei din teren: solul conţine elementele necesare plantelor, numai că pe fondul secetei, plantele nu le pot prelua.

Şi la grâu, reacţia la secetă şi la arşiţă este individualizată, soiurile având toleranţă diferită (foto 6), numai că nu se observă atât de evident ca şi la porumb.

În concluzie, operaţiunea O.C.S. (ochii cât sarmaua) rămâne mereu de actualitate, pentru că „Cine nu deschide ochii, deschide punga!”

NOTĂ: Fotografiile au fost realizate în câmpurile de experienţă din programul Şcoala de Soiuri

Vizualizat: 617 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?