Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sclerotinia: probleme actuale și viitoare

Publicat: 01 septembrie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Sclerotinia este una din cele mai periculoase boli, care a început să se manifeste cu frecvență și intensitate tot mai puternică în fermele din România. Deși majoritatea fermierilor a auzit de această boală, unii nu înțeleg cu adevărat cât este de periculoasă și de păgubitoare. Anul acesta cele mai mari pierderi din producția de rapiță, excluzând atacul de dăunători și accidentele naturale, au fost cauzate de această boală.

 

Click pe poza pentru galerie!

Infecția este foarte ușor de depistat datorită colorației albe a ramificațiilor sau a tulpinilor atacate. După recoltare, când fermierul face o inspecție a miriștii, observă tulpini verzi cu măduva nealterată, dar și tulpini de culoare albicioasă, afectate de patogen. Tulpinile uscate, fără măduvă, sunt semne că planta și-a încheiat perioada de vegetație forțat, determinată de anumiți factori biotici, cum ar fi atacul de gărgărița tulpinilor sau de infestarea cu Sclerotinia. 

 

Patogenul rezistă în sol între 5 și 10 ani

Cunoașterea ciclului de viață al patogenului este cheia de la care trebuie să se pornească în managementul culturii de rapiță referitor la această boală. Totul începe de la infestarea solului cu scleroți (organe de înmulțire vegetativă a sclerotiniei), infestare cauzată de cultura premergătoare afectată de Sclerotinia. Scleroții au capacitatea de a rezista în sol între 5 și 10 ani, dacă au condiții favorabile. Cultura premergătoare care poate infesta solul cu scleroți este fie floarea-soarelui, fie soia, având în vedere că Sclerotinia este o boală comună și pentru aceaste culturi. Bineînțeles că și o cultură de rapiță infectată poate fi sursă de infecție. 

Scleroții aflați în sol, la o adâncime de 2-3 cm, în condiții de umiditate prielnice, germinează formând apoteci, care vor genera ascospori. Aceștia sunt preluați foarte ușor de vânt și propagați în cultură, unde vor genera infecția noilor plante cu Sclerotinia. Pentru a genera însă o nouă infecție, sporii au nevoie de materie organică pe care să se fixeze, să germineze și de unde să pătrundă apoi în interiorul plantei. Rolul de materie organică le revine petalelor florilor de rapiță care, după scuturare, datorită umidității din lan provocate de ploi sau de rouă, rămân lipite de tulpină sau de ramificații. În locul respectiv, sporii germinează permițând ciupercii să pătrundă până în interiorul plantelor. Din acest moment, ciuperca se dezvoltă până în faza apariției de noi scleroți ce vor infesta solul, devenind sursă de infecție în anii următori, iar pentru plantă înseamnă distrugerea țesuturilor și implicit moartea timpurie, întrucât apa și nutrienții nu mai au cale liberă spre etajele superioare, acolo unde ar fi trebuit să ajungă pentru a umple cât mai bine boabele din silicve. 

S-a demonstrat că precipitațiile din timpul înfloritului, în cantități mari, peste 30-50 mm într-un timp scurt, au efect pozitiv în evoluția infecției. Iar în acest an, în România, aceste condiții au fost îndeplinite întru totul.

 

Măsuri agrotehnice și tratamente preventive și curative

Pentru controlul acestei boli se impun măsuri agrotehnice, ce țin în primul rând de asolament, de managementul aplicarii fungicidelor, precum și de alegerea hibridului cu toleranța cea mai bună la Sclerotinia.

Legat de asolament, datorită creșterii constante a suprafețelor cultivate cu floarea-soarelui și cu rapiță, presiunea bolii este tot mai ridicată. Alături de aceste două culturi, vine puternic din spate cultura de soia, așa că pe viitor fermierii vor avea mari probleme în a face un asolament corect. Deja am întâlnit situații în care fermierul revine cu rapița de toamnă la doi sau trei ani. Dacă fermierii vor nesocoti un asolament corect în favoarea cultivării de plante care asigură profituri ridicate, vom ajunge cel mai probabil în situația ca Sclerotinia să fie o foarte mare problemă. 

Alături de măsurile agrotehnice, precum asolamentul, managementul resturilor vegetale, lucrările solului, foarte important este fungicidul aplicat cu scop preventiv și/sau curativ și implicit momentul aplicării fungicidului. Unii fermieri nu realizează că momentul aplicării fungicidului este crucial. Aplicarea trebuie făcută atunci când cel puțin 30% din florile de pe tulpina principală sunt înflorite. În cazul în care condițiile se mențin prielnice bolii, prin precipitații puternice și temperaturi între 15-20 grade, se impune un al doilea tratament atunci când 50-60% din lan este înflorit. În cazul în care condițiile meteo nu impun al doilea tratament, primul cu siguranță este suficient, asta dacă a fost aplicat în momentul oportun.

 

Factorul genetic în controlul bolii 

Al treilea element important în managementul Sclerotiniei este rezistența hibridului. Rezistența genetică la patogen este un factor determinant în limitarea infecției. Din acest motiv, specialiștii KWS, în procesul de selecție, au înlăturat și înlătură mereu linii și hibrizi sensibili la Sclerotinia, lansând mai departe spre promovare doar hibrizi rezistenți. De asemenea, pentru mai multă siguranță, KWS prin departamentul de Product Management, testează la nivel de fermă, timp de minim trei ani, hibrizii noi de rapiță de toamnă, astfel încât decizia promovării la vânzare a unui hibrid să se producă doar în momentul în care avem certitudinea că acel hibrid este cel mai bun și mai bine adaptat. Anul acesta, spre exemplu, a fost lansat hibridul de rapiță Factor KWS, care pe lângă potențialul uriaș de producție, excelează și prin rezistența sporită la principalele boli ale rapiței, printre care și Sclerotinia.

Cultura de rapiță este una dintre cele mai tehnologizate culturi și pune fermierul în fața multor provocări, dar oferă și cele mai mari satisfacții celor care o cultivă în cele mai bune condiții.


Nicolae LUPU

KWS Semințe - reprezentant product management și agroservice pentru centrul și vestul țării

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 - 15 septembrie 2016

Vizualizat: 1011 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?