Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

SCDA Brăila a revitalizat orizicultura în Bărăgan

Publicat: 10 august 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Documentarea pentru realizarea acestui material nu putea să nu înceapă de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Brăila. Oamenii de ştiinţă de aici au pus la punct tehnologia de cultivare a orezului în condiţiile pedoclimatice specifice ţării noastre

Click pe poza pentru galerie!

La jumătatea lunii septembrie a anului trecut, S.C.D.A. Brăila a găzduit o sesiune ştiinţifică cu tema „Cercetarea agricolă din domeniul culturii orezului”, eveniment menit să readucă în atenţie activitatea, rezultatele şi experienţa cercetătorilor, desfăşurate pe parcursul a peste cinci decenii, în acest domeniu ceva mai particular, al culturii cerealiere. În documentare, am folosit şi informaţii din lucrările acestei dezbateri ştiinţifice.

 

„Polizeşti 28” - un soi de orez valoros

De departe, “pivotul” cercetării orizicole brăilene este Câmpul experimental de la Polizeşti, întins pe o suprafaţă de 31 ha şi condus de inginerul Ionel Ivan. „Noi mergem pe un singur soi la care suntem menţinători, şi anume „Polizeşti 28”, creat de unitatea noastră şi pe care îl avem acum inclus în Catalogul european de sămânţă.

Acest soi de orez este mai precoce cu 10-15 zile decât celelalte, este rezistent la frângere - au fost situaţii când a stat cu zăpada pe el şi nu s-a frânt. Ca produs alimentar, este un orez care se leagă”, ne-a declarat Marcel Bularda, directorul staţiunii.

 

Un lanţ întrerupt: producţie - prelucrare - desfacere

În ziua documentării noastre, staţiunea a preluat de la I.N.C.D.A. Fundulea material genetic orizicol pe care l-a depozitat la Polizeşti, în ideea de a-l păstra în cultură pe suprafeţe extrem de mici.

La S.C.D.A. Braila a mai fost creat soiul de orez „Brăila”, dar acesta nu a fost introdus în catalog, pentru că în domeniul culturii orezului au fost probleme mari, mai ales pe zona de desfacere a producţiei! Din cauză că nu s-au găsit beneficiari pentru sămânţa de orez produsă, staţiunea a fost nevoită să rămână, de cele mai multe ori, cu recolta pe stoc!

În opinia directorului Marcel Bularda, un mare neajuns al sectorului orizicol ar fi şi lipsa prelucrării, verigă importantă în lanţul producţie - desfacere. În perioada în care cultura orezului a decăzut extrem de mult, iar noi totuşi cultivam orez pentru păstrarea bazei genetice, nu au funcţionat rizerii care să definitiveze procesul de obţinere a orezului pentru consum curent şi staţiunea a mers în pierdere.

„Financiar, am rezistat, dar cu mare, mare greutate. Au fost situaţii în care nu am reuşit să vindem sămânţa unor firme din zonă, ci doar în Banat, şi nu la nivelul la care aveam noi producţia de sămânţă. De asemenea, am fost nevoiţi să decorticăm samânţa şi s-o vindem salariaţilor. Dar, cu toate aceste probleme, s-a reuşit păstrarea câmpului experimental şi avem acum satisfacţia să vedem că firmele străine care au venit în judeţul Brăila ne-au apreciat eforturile şi continuă munca noastră”.

 

Italienii s-au aşezat pe treabă

Pe măsură ce preţul orezului s-a triplat, fermierii europeni şi-au extins afacerile în estul Europei. Italienii, principalii producători de orez din România, au preferat să cultive la noi pentru că facilităţile fiscale şi condiţiile pedoclimatice optime le-au creat un excelent potenţial de producţie pe care l-au valorificat folosind o tehnologie avansată şi utilaje specifice de ultimă generaţie.

Peninsularii s-au aşezat pe terenuri amenajate pentru cultura orezului. Numai în judeţul Brăila au găsit fostele orezării abandonate sau în declin de producţie din care au preluat o suprafaţă de aproape 5 mii de hectare, împreună cu sistemul tehnologic românesc. Investitorii au venit şi cu partea tehnică de lucrare a terenurilor, de întreţinere şi recoltare a culturii, cu partea de depozitare şi uscare, construind uscătoare de mare capcitatate, cu partea de prelucrare a orezului în rizerii dotate cu echipamente moderne de decorticare.

După consolidarea acestor activităţi a fost posibilă diversificarea produselor din orez, reuşind să producă şi orez alb, şi crochete, dar foarte important e că şi-au asigurat desfacerea.

Notez o constatare amară a directorului Marcel Bularda: „italienii au simţul afacerilor, ştiu să „pună şaua” pe români! Timp de doi ani ei au ieşit cu orezul gratis, deoarece încasau prime de la statul italian, iar de la autorităţile române, două tipuri de subvenţii: pentru orez şi pentru faptul că au lucrat pământul! Acum cumpărăm de la italieni orezul produs la noi!”

 

Producţii de 9000 tone/ha

Spre exemplu, Societatea Padova Agricultura SRL Stăncuţa, care are în exploatare o suprafaţă de peste 4.000 ha de orezărie, a realizat în 2010 o producţie medie de peste 8.000 kg/ha. Prin aplicarea unor tehnologii moderne de cultivare şi de întreţinere, firma a reuşit să deţină controlul buruienilor şi al vegetaţiei specifice zonei de baltă, creând, astfel, condiţii optime de creştere şi dezvoltare pentru cultura orezului ca premise necesare pentru obţinerea unei recolte de 8.500-9.000 kg/ha.

Punctul de lucru Stăncuţa este dotat corespunzător cu utilaje de ultimă generaţie pentru prelucrarea solului, întreţinerea culturilor şi pentru recoltat.

De asemenea, au fost construite un uscător de mare capacitate, spaţii pentru depozitarea şi păstrarea orezului cu o capacitate de 40 de mii de tone şi o staţie de decorticare cu o productivitate de 4 t/oră. Lucrările de mecanizare sunt realizate cu tractoare Caterpillar - Challenger, echipate cu şenile de cauciuc, cu tractoare John Deere dotate cu anvelope superbalon, cu nivelatoare cu sistem de ghidare cu laser pentru realizarea planeităţii suprafeţei terenului, cu maşini de afânat solul, ehipamente de executat canale cu dimensiuni medii, precum şi cu combine de recoltat orezul echipate cu şenile metalice - Laverda.

Uscătoarele de orez Ravaro, cu o capacitate de 1.000 t/24 ore, funcţionează cu gaz lichefiat şi reduc umiditatea boabelor până la 12-13%, fapt ce asigură conservarea şi păstrarea orezului în bune condiţii.

 

Cultura orezului - soluţie antisecetă

Prin specificul ei, cultura orezului reacţionează pozitiv la condiţiile caracteristice zonelor slab productive ce dispun de resurse de apă. S.C.D.A. Brăila doreşte să promoveze această cultură ca soluţie antisecetă care să fie cuprinsă în Strategia naţională de combatere a efectelor acestui fenomen climatic extrem. Cultura orezului este o soluţie şi pentru valorificarea terenurilor sărăturate.

Directorul staţiunii arată că „pentru noi, cultura orezului a reprezentat şi o măsură de ameliorare a solurilor sărăturate. În ultimul timp, în zonă se pune tot mai acut problema secetei şi a deşertificării. Am avut încredere în cultura orezului, cu toate că este dificilă, fiind altceva decât celelalte culturi agricole, am considerat că poate să fie şi o soluţie antisecetă!”

 

Apa este cel mai bun inginer!

Când spui orez, spui apă. Ca să poţi fii eficient trebuie să fii independent din punct de vedere al irigaţiilor, să dispui de un sistem propriu, să nu te aştepţi la profituri mari, mai ales dacă apa este pompată pe mai multe trepte. Staţia plutitoare de la Dunăre este “inima” orezăriei de la Polizeşti, pompele ei se menţin permanent la aceeaşi cotă de aspiraţie faţă de nivelul fluviului, asigurând necesarul de apă în toate fazele de creştere şi de dezvoltare a culturii.

Agricultorul trebuie să ştie să folosească apa eficient, să o mişte şi să o transvazeze în mod economic, să nu o risipească şi să-i dea utilitate maximă. „Apa este cel mai bun inginer. Ea spune dacă ai nivelat bine o suprafaţă, dacă ai etanşat corect un dig, dacă ai folosit materiale corespunzătoare, dacă ai dimensionat bine un baraj etc., motiv pentru care, pe lângă profesionalism, utilizarea apei în agricultură reprezinta o artă.

Faci artă şi eşti un bun profesionist când reuşeşti să obţii producţii agricole mari cu resurse limitate de apă”, ne-a declarat Ioan Vişinescu, secretarul ştiinţific al unităţii de cercetare.


Preţul, neschimbat de doi ani

Din discuţiile cu cei doi interlocutori am aflat că unitatea de cercetare are în vedere crearea de noi soiuri, menţinerea materialului genetic existent, zonarea soiurilor, precum şi producerea de sămânţă din verigi superioare. De aici încolo intră în acţiune multiplicatorii, care extind soiurile la nivel de exploataţie. Nu există organizată o piaţă a orezului, preţul este acelaşi de acum doi ani, iar eventualii cumpărători vor sămânţă aproape gratis!


Tehnologie, utilaje, orezari

Una dintre marile probleme o reprezintă inputurile specifice culturii de orez, care costă destul de mult. Apoi îţi trebuie o dotare cu maşini specializate, tractoare cu roţi duble, cu anvelope superbalon, roţi cu pinteni in extremis, combine cu şenile, tobe cu cuie. „Ca să aplici o tehnologie la momentul optim trebuie să ai viteză de lucru, care nu se poate obţine decât cu utilaje performante. Cei care fac producţii mari au tehnologia în întregul ei”, remarcă Ioan Vişinescu.

Specificul muncii în orezărie presupune să ai şi nişte specialişti, este greu să lucrezi cu cineva care n-a făcut cultura orezului, care n-are pic de experienţă, iar orezarii au rămas puţini.

 

Un specialist la Câmpul experimental Polizeşti

Inginerul Ionel Ivan are o biografie interesantă. Mai întâi a lucrat ca zilier la orezărie, apoi a absolvit facultatea de agronomie. Domeniul orizicol pare că nu mai are secrete. Conduce de ani buni centrul de la Polizeşti. De la inginerul Ioan Ivan aflăm că acest Câmp experimental este situat în lunca râului Călmăţui şi a Dunării, pe soluri aluviale cu textură variabilă, de la grosieră la fină, cu o salinizare iniţială de la foarte puternică la moderată şi alcalizare slabă. În momentul actual, solul este desalinizat în totalitate, ca urmare a culturalizării terenurilor pe fondul măsurilor ameliorative aplicate.

„În Câmpul experimental, culturile se află într-un stadiu normal de vegetaţie, într-o stare biologică foarte bună, datorită respectării tehnologiei şi a condiţiilor climatice favorabile. Avem o diversitate de soiuri cu diferite caracteristici de creştere şi de dezvoltare, am realizat uniformitatea culturilor, ca efect al folosirii unui material biologic de calitate, o densitate optimă a plantelor, ceea ce ne face să sperăm că vom obţine o recoltă bună”, ne-a declarat Ionel Ivan.

 

Cercetarea la înalţi parametri

În urma cercetărilor întreprinse în vederea creării şi testării unor noi soiuri şi linii de orez, în cadrul unor experimentări cu culturi comparative, s-au evidenţiat liniile de orez „Polizeşti 28-L 23” cu o producţie de 9.960 kg/ha şi linia „Polizeşti 28-L 26” cu o producţie de 9.940 kg/ha. Ambele linii au depăşit martorul „Polizeşti 28” cu 13 la sută şi au realizat, totodată, parametri biometrici (densitate şi lungime panicol, talie, număr de boabe pe panicol) deosebit de valoroşi. Câmpul experimental Polizeşti a produs an de an sămânţă de orez din verigi superioare (SA, PBG-I, PBG-II) la cele două soiuri omologate, „Polizeşti” şi „Brăila”.

Centrul deţine câmpurile de ameliorare cu „Colecţia de soiuri de orez” şi cel pentru „Creare de soiuri noi de orez (generaţia F3-F5)”, câmpul de menţinere pentru „Soiul de orez Polizeşti-28”, prin metoda selecţiei conservative simple, câmpurile de testare pentru „Culturi comparative cu soiuri de orez autohtone şi străine”, pentru „Testarea soiurilor de orez în reţeaua I.S.T.I.S.”, pentru „Verificarea efectului îngrăşămintelor chimice pe bază de K2O” şi pentru „Testarea unor soiuri de orez italiene”, precum şi loturile de producere a săminţei pentru „Soiul Polizeşti 28”, PBG-I şi PBG-II.

 

Rentabilizarea activităţii ţine de investiţii

Este un adevăr incontestabil: staţiunea a fost exemplul concret al faptului că zona se pretează pentru cultura orezului. Există posibilitatea ameliorării şi valorificării terenurilor degradate prin sărăturare la randamente agricole ce pot ajunge la 10 t/ha de orez şi posibilitatea obţinerii unor însuşiri superioare ale calităţii orezului de consum. Activitatea orizicolă a S.C.D.A. Brăila s-ar putea rentabiliza dacă staţiunea ar reuşi să exporte sămânţă de orez, dacă ar deţine o minirizerie proprie şi dacă ar putea diversifica paleta de produse orizicole.

 

S.C.D.A. Brăila şi revitalizarea culturii orezului

Reţinem, în final, declaraţia directorului Marcel Bularda: „Pe lângă condiţiile grele în care unităţile de cercetare au făcut eforturi deosebite pentru a-şi menţine în patrimoniu terenurile cu scopul de a le cultiva şi de a obţine soiuri autohtone valoroase, pentru toate culturile din România, la Câmpul experimental Polizeşti, S.C.D.A. Brăila a făcut ani în şir eforturi materiale, financiare şi umane deosebite pentru a pune la adăpost colecţia naţională de soiuri româneşti de orez.

De asemenea, s-a acţionat şi pentru a demonstra pe viu, an de an, favorabilitatea condiţiilor noastre zonale pentru această cultură, astfel încât, decizia investitorilor străini de a deschide afaceri în domeniul orizicol în ţara noastră să fie luată cât mai uşor, având la îndemână puterea exemplului de lucru şi producţiile de orez înregistrate de staţiune. Se poate afirma că S.C.D.A. Brăila a contribuit în mare măsură la revitalizarea activităţii orizicole atât din zona Bărăganului de nord-est, cât şi din alte zone ale ţării”.


DINAMICA EXPLOATĂRII ORIZICOLE ÎN ROMÂNIA

Privind retrospectiv, în ţara noastră cultura orezului a cunoscut un regres considerabil, din două mari cauze: costurile foarte ridicate, îndeosebi ale apei pentru irigaţii, şi concurenţa orezului din import. Pentru acoperirea consumului intern, ţara noastră este actulamente dependentă de orezul adus de peste hotare.

Statisticile arată că necesarul de orez pentru consumul intern al României este undeva la 100.000 de tone şi se poate asigura prin cultivarea a 25.000 ha. De asemenea, prin valorificarea corespunzătoare a potenţialului funciar - de aproximativ 59.500 ha, ţara noastră ar putea exporta uşor peste 100.000 tone de orez anual, reducând, astfel, cu o zecime importurile din ţările Uniunii Europene.

În statele UE se produc anual aproximativ 2,2 mil. tone de orez de pe o suprafaţă de 500.000 ha şi se importă încă un milion de tone.

În urmă cu un sfert de secol, amenajările orizicole din ţara noastră însumau o suprafaţă de aproximativ 60.000 ha, din care pe sărături se găseau cca 50 la sută.
În perioada 2001-2007, în ceea ce priveşte dinamica exploatării orizicole anuale pe plan naţional, s-au înregistrat suprafeţe cuprinse între 100 şi 8.400 ha, cu producţii medii în limitele 1.263 - 3.634 kg/ha.

În anii 2008-2010, odată cu concesionarea terenurilor amenajate orizicol către firme străine (italiene, spaniole), suprafaţa aflată în exploatare s-a majorat la 12.900 ha, în 2009, iar randamentele agricole au crescut la 5.620 kg/ha.

AJUTOR SPECIFIC PENTRU CULTIVAREA OREZULUI

Începând cu acest an, Ministerul Agriculturii va implementa o schemă de ajutor specific pentru cultivarea orezului în zonele defavorizate. Sprijinul se acordă tuturor exploataţiilor de orez eligibile, sub formă de plată anuală suplimentară, cu condiţia ca mărimea acestora să fie de minimum un hectar, cu parcele de cel puţin 0,3 ha. Nivelul indicativ al schemei de ajutor este de 250 euro/ha, pentru o suprafaţă de aproximativ 12.000 ha şi se va acorda o dată pe an.

Este o măsură binevenită, mai ales că România are tradiţie în cercetarea orizicolă şi în cultivarea orezului. De asemenea, ţara noastră deţine un potenţial foarte bun pentru cultivarea orezului, întrucât dispune de suprafeţe plane întinse, are surse de apă suficiente şi oferă condiţii pedoclimatice destul de favorabile.

Vizualizat: 1432 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?