Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sărbătoarea fertilizării grâului

Publicat: 21 mai 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După modelul pus în practică cu succes de atâția ani la Școala de Soiuri, Octavian și Mirela Guler și-au asumat coordonarea unui proiect de cercetare agricolă în localitatea Buziaș din județul Timiș, unde, la inițiativa Agritech, a fost realizat un câmp experimental, pe terenul pus la dispoziție de societatea Alsace Farm, în care s-au testat diferite formule de fertilizare a grâului de toamnă.

Click pe poza pentru galerie!

Amplasamentul a cuprins 82 de variante experimentale (cu trei repetiții), în care s-a mers de la o extremă la alta. „Avem variante fertilizate la pragul minim de eficiență economică și ajungem până la variante de fertilizare pe care noi, prin prisma altor experiențe efectuate, le apreciem ca fiind supradozări. Nu ne-am așteptat să vedem în câmp 82 de situații total diferite. Multe dintre ele sunt foarte asemănătoare. Chiar s-a putut observa că la același tip de îngrășământ la doză dublă situația este chiar un pic mai neplăcută vizual decât la doza uzuală de folosire”, ne-a explicat Octavian Guler (foto). Iar pentru ca rezultatele să aibă greutatea practicii și a realității, aplicarea produselor s-a făcut în perioadele în care în fermă se realizau lucrări similare.

 

Clasic vs. revoluționar în nutriția plantelor

Acest câmp experimental este unul dintre multele amplasamente pe care colaboratorul revistei noastre și soția sa le au în desfășurare anul acesta, iar la Buziaș s-a dorit testarea îngrășămintelor chimice, în special a sortimentelor noi care au intrat pe piață, comparativ cu câteva dintre produsele tradiționale folosite de către fermierii din zonă.

„Am dorit să prezentăm cu această ocazie o nouă tehnologie de fertilizare. Am început încă din 2004 să aducem îngrășăminte total diferite de ceea ce se găsea pe piața din România, cum ar fi îngrășăminte microgranulate sau azot cu acțiune lentă. Considerăm că trebuie schimbată puțin mentalitatea fermierilor de aici și felul cum percep ei îngrășămintele clasice. Pentru că există soluția să obținem aceeași producție, cu o calitate superioară, la un cost pe hectar mult mai redus. Spre exemplu, la partea de azot avem două variante: îngrășăminte solide cu inhibitori de urează (cu NBPT), respectiv îngrășăminte lichide cu eliberare lentă”, a declarat, la rândul său, Roberto Scarafoni, directorul general al companiei Agritech.

 

Excesul nu forțează sporul de producție

În opinia lui Octavian Guler, în condițiile climatice din România nu este oportun să se folosească doze exagerate de îngrășăminte. „Spre exemplu, dacă ne referim la doza de azot, din propriile noastre experiențe, am ajuns la concluzia că în ani favorabili, când plantele se dezvoltă bine, dacă depășim 130 kg la hectar nu mai avem nici un spor de producție. Deși experimental am făcut fertilizări de până la 240 kg substanță activă de azot, nu s-a înregistrat vreo creștere calitativă și nici cantitativă”, susține specialistul.

Îngrășămintele solide distribuite de Agritech sunt produse de Cerea, o cooperativă a fermierilor din nord-estul Italiei ce și-a început activitatea în anul 1908.

 

 

 

MICILE DETALII FAC DIFERENȚA 

Cei prezenți la eveniment s-au arătat foarte interesați de câteva sortimente de fertilizanți care nu par a avea concentrații mari de elemente chimice, dar efectele pe plante sunt foarte plăcute ochiului. Rămâne de văzut care vor fi rezultatele la proba cântarului. „Trebuie să ne uităm mereu la elementele care duc la productivitate. Anul trecut am avut un câmp cu 40 de variante și, viziual, chiar și mie îmi venea greu să fac diferențieri. Chiar și varianta nefertilizată arăta foarte bine, în condițiile specifice anului trecut. Dar în final diferența de la nefertilizat la cea mai bună variantă de fertilizare a fost de aproape trei tone la hectar. Și totuși ochiul nu a sesizat-o. Ea era ascunsă în elemente mici. În spice la metrul pătrat, în masa a o mie de boabe, mai multe boabe în spic, chestiuni care pur și simplu nu ai cum să le vezi în ochi”, consideră Octavian Guler.



 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.9(170) 15 - 31 mai 2016

Vizualizat: 557 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?