Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Să punem BAZE TRAINICE viitorului SEZON AGRICOL

Publicat: 26 august 2019 - 15:24
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Îndată ce ne apropiem de sfârşitul lui august, producătorii agricoli se pregătesc de recoltarea florii-soarelui pe solele unde plantele au ajuns la maturitate. Începând cu ultima decadă a lunii, combinele echipate şi reglate corespunzător vor intra în plină activitate. 

În paralel, fermierii se îngrijesc de semănatul rapiţei. În fermele care au în cultură plante de nutreţ, mai cu seamă în zonele premontane şi montane, strângerea furajelor pentru fân şi masă verde constituie una dintre activităţile de sezon.

BACĂU
O campanie dezamăgitoare
“Pentru fermierii băcăuani, campania de vară a fost una dezamăgitoare, având în vedere rezultatele slabe de producţie la rapiţă şi la cerealele păioase”. Şi-au spus serios cuvântul răsărirea din primăvară la grâu, seceta excesivă şi mulţimea de dăunători. “A apărut şi în zona noastră Diabrotica virgifera, dăunătorul a stat în carantină pe Moineşti, acuma a trecut spre judeţul Vaslui. Producătorii agricoli nu au mai lucrat în sistem minimum tillage, aşa cum procedau de obicei după seceriş, ci au trecut la arături, din cauza buruienilor şi a dăunătorilor. Terenurile foarte uscate sunt pregătite cu mare greutate”, spune Daniel Ciobanu, liderul Asociaţiei Producătorilor Agricoli Bacău şi vicepreşedinte LAPAR.
Potrivit fermierului din Dămieneşti, preţul la rapiţă este foarte mic, în jur de 1,50 lei/kg, şi are tendinţa de a scădea la 1,40 lei/kg. Din această cauză, mulţi producători agricoli nu reuşesc să vândă recolta, fiind nemulţumiţi de preţ. “Grâul se caută, preţul este bun, de 0,65 lei/kg; cred că se exportă mult şi de aceea este cerere”, a explicat liderul APA Bacău.

20180827_140926a219_b

An agricol cu boli la toate culturile
Daniel Ciobanu este hotărât să însămânţeze rapiţă, dar e sigur că fermierii din acest judeţ vor micşora suprafeţele cultivate, dezamăgiţi de ceea ce se întâmplă pe piaţă. “La floarea-soarelui, preţul este mic, producţiile sunt scăzute. În zona noastră, porumbul dă speranţe cultivatorilor. În general, semănăturile de primăvară se prezintă bine. Însă trebuie să fim atenţi la floare când vin bolile, mai ales că a plouat mult în primăvară şi nu s-au putut face tratamentele la timp. Ultima lucrare fitosanitară am aplicat-o în iunie. Am intervenit târzior, că nu m-au lăsat precipitaţiile. Este un an cu boli la toate culturile. La grâu am făcut patru tratamente, cu cheltuieli care se vor reflecta în contabilitate atunci când voi trage linie”, ne-a declarat Daniel Ciobanu.
În general, fermierii din judeţul Bacău au ales să depoziteze recolta de grâu în speranţa că vor prinde un preţ mai acătării. Numai rapiţa “o mişcă” din fermă.

BRĂILA
“Rapiţa e bună dacă poţi s-o treci peste iarnă”
“Sunt mulţumit de rezultatele pe care le-am obţinut la grâu, având în vedere condiţiile climatice grele prin care am trecut. Mă refer în special la seceta excesivă. Am realizat o producţie bunişoară de grâu, în condiţii de calitate. Toată recolta am predat-o la o unitate de panificaţie. Eu fac contract înainte de campanie, preţul convenit a fost de 71 de bani kilogramul”, ne-a declarat Costică Măcelaru, preşedintele APA Brăila.
Fermierul din Lişcoteanca nu a rămas cu rapiţă în cultură, deoarece a trebuit să o întoarcă. Acum o va semăna din nou. “Am terenul pregătit pe 200 ha care aşteaptă doar să încorporez sămânţa sub brazdă. Rapiţa e o cultură bună dacă reuşeşti s-o treci peste iarnă”, a susţinut cultivatorul brăilean.
Costică Măcelaru este convins că, după valul de precipitaţii, culturile de porumb şi de floare vor întrece aşteptările agricultorilor. “Eu nu cultiv floare. Am numai 150 ha cu porumb. Am observat în lan prezenţa Ostrinia nubilalis, însă atacul este nesemnificativ din punct de vedere economic”, a precizat liderul APA Brăila. În jurul datei de 25 august va intra cu cele două combine Case IH ale sale în câmp şi la începutul lunii următoare va încheia campania de recoltat la porumb. “Producţia o estimez la peste 10 tone/ha. Am făcut deja contract de livrare a întregii recolte la preţul de 0,68 lei/kg. Putea să fie un pic mai bun, dar şi acesta este mulţumitor”, consideră fermierul.

Culturi curate şi sănătoase
La ferma Selgadro, din comuna Traian, întinsă pe 210 ha, grâul cultivat pe 110 ha a dat o producţie de peste 5 t/ha. Întreaga recoltă a fost vândută la un preţ bun. Acelaşi randament a fost obţinut şi la orzoaica de primăvară (10 ha). Porumbul ocupă 87 ha şi se dezvoltă în condiţii normale, pentru că este irigat continuu. Hibrizii AQUAmax, din grupa FAO 400, au densitatea optimă; lanurile sunt curate şi sănătoase pentru că fermierul Dumitru Preda a respectat cu stricteţe tehnologia.
Şi cultura de soia este bine întreţinută, promiţând o recoltă bogată. În primele zile ale lunii septembrie, combina Claas Lexion, mânuită cu pricepere de Iulian Vatră, va intra la recoltat.

Floarea soarelui_b

MEHEDINŢI
Pagube serioase la floare
Şi fermierii mehedinţeni se pregătesc să pună baze solide viitorului sezon de producţie agricolă. “Luna aceasta pregătim terenul pentru însămânţatul rapiţei. Avem programate 600 ha. La rapiţă vom începe după 20 august şi vom încheia până la 1 septembrie. În acelaşi timp, ne pregătim pentru recoltatul la floarea-soarelui, lucrare ce va debuta undeva la 25 august”, ne-a declarat Cornel Stroescu, preşedintele APA Mehedinţi.
Fermierul cultivă floare pe 350 ha. Are pregătită o formaţie de şase combine, dintre care una achiziţionată recent, pentru a termina cât mai repede recoltarea. “Plantele se prezintă bine. Am avut o problemă în luna iulie, când în sudul judeţului Mehedinţi a venit o vijelie puternică şi a rupt de la mijloc plantele care aveau capitulele mai mari şi mai grele. Paguba este de până 20%. În rest, cultura e frumoasă, sperăm la o producţie între 2.500 şi 3.000 kg/ha. Trebuia să fie mai mult, noi am socotit cam 6-700 kg pierdere pe hectar. Societăţie de asigurare, bineînţeles, nu vor fi alături de noi, că au tertipurile lor ca să nu ne dea nimic”, a susţinut Cornel Stroescu.
Cultura de porumb se dezvoltă normal din punct de vedere vegetativ. În câmp, lanurile însumează circa 300 ha. A fost o scurtă perioadă de stres termo-hidric din cauza secetei şi a arşiţei, dar plantele şi-au revenit. Fermierul speră să obţină o producţie mulţumitoare. Însă, mai e până la recoltare, în septembrie.

Grâu valorificat la un preţ destul de bun
“Am început bine campania de seceriş a grâului pe cele 600 ha cultivate. Am avut producţii de 7-8 tone/ha la început. Dar când a venit vijelia, a culcat şi a scuturat o parte din grâu şi am înregistrat pierderi de recoltă. Media a fost de 5-6 t/ha. Producţia am comercializat-o la o moară; 0,70 lei/kg a fost preţul, pentru că am avut calitate. Cultura nu a fost afectată de fuzarioză, întrucât ne aflăm într-o zonă cu precipitaţii reduse. Urmărim să avem o suprafaţă optimă ca să facem rotaţia culturilor aşa cum trebuie”, a concluzionat liderul APA Mehedinţi.

BOTOŞANI
A bătut piatra pe grâu, porumbul se usucă
Fermierii botoşăneni s-au confruntat cu necazuri în acest sezon agricol. La societatea Pro Agro Dorohoi, de pe cele 320 ha cultivate cu grâu, s-au obţinut în medie 6.000 kg/ha. „Recolta a fost bună calitativ, dar pe jumătate din suprafaţă a bătut piatra şi pierderile s-au ridicat la 20%. Porumbul, semănat pe 2.000 ha, a fost încorporat sub brazdă în mai multe etape, deci o treime din cultură nu s-a dezvoltat corespunzător”, am aflat de la Gheorghe Danieliuc, consilierul tehnic al societăţii.
Terenul rămas după grâu a fost scarificat adânc la 35-38 cm şi s-a realizat un discuit pentru viitoarea cultură de rapiţă. „Floarea, cultivată pe 565 ha, este bună şi promite peste 3.500 kg/ha. La porumb nu se poate realiza o evaluare a recoltei, este secetă puternică şi plantele au început să se usuce”, a spus Gheorghe Danieliuc.
Întreaga producţie agricolă obţinută este şi va fi depozitată în spaţiile proprii, societatea dispunând de silozuri cu o capacitate de circa 45-50.000 tone. Ultima investiţie s-a concretizat în achiziţionarea unei maşini pentru tratamentele fitosanitare, marca John Deere, cu o capacitate de lucru de 250 ha/zi.
La Pro Agro Dorohoi, recoltarea florii-soarelui va începe după 10 septembrie, când în câmp va intra formaţia de trei combine Claas Lexion.

Dan loagar_b
CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR: DE 4 ANI, FURNIZOR PENTRU PIAŢA LIDL
Dan Loagăr este fermierul care nu vrea ca românii să piardă gustul românesc al legumelor! Are 51 de ani, este inginer şi face agricultură de 22 de ani. Exploatează 200 ha de teren agricol în localitatea Scânteia din judeţul Ialomiţa. Pe 45 ha cultivă legume - ardei gras, capia, ardei iute, castraveţi, tomate, pepene verde cu miez roşu şi cu miez galben -, iar pe restul suprafeţei, cereale. Se încăpăţânează să păstreze gustul românesc al legumelor şi de asta nu renunţă la cultivarea soiului românesc de roşie Buzău 1600.
În ferma lui, munca nu se sfârşeşte niciodată. A pătruns greu pe rafturile retailerilor. Nu este atât de simplu să afle retailerii despre tine că eşti un fermier care cultivă responsabil, fără utilizarea în exces a pesticidelor, care e preocupat ca pe mesele românilor să ajungă legume proaspete, cu gust savuros. Legumele din ferma lui Dan Loagăr aprovizionează Piaţa Lidl.
Cumpărătorii pot afla despre el şi despre cum sunt cultivate legumele de pe platforma #trecipeproaspăt, dar şi dintr-un reportaj pe care-l vom publica în numărul viitor al revistei Ferma. (Liliana SIME)


Articol publicat în revista Ferma nr. 14/241 (ediţia 15-31 august 2019)

Vizualizat: 296 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?