Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Să protejăm rapiţa de atacul Athalia rosae

Publicat: 15 septembrie 2018 - 11:39
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prima lună a toamnei este hotărâtoare pentru viitorul rapiţei. Septembrie este una dintre perioadele de maximă vulnerabilitate a acestei culturi, aflată la început de drum, atât faţă de condiţiile meteo, din ce în ce mai atipice, cât şi faţă de atacul dăunătorilor de sezon. Cine a trecut cu bine de asaltul puricilor de pământ (Phyllotreta spp.) sau a puricilor cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) se poate confrunta în perioada imediat următoare cu o nouă provocare, şi anume atacul larvelor viespii rapiţei. 

Larvele viespii rapiţei (Athalia rosae) se recunosc relativ uşor, fiind omizi false, polipode (22 de picioare), la completa dezvoltare măsurând 15-18 mm. Capul este negru iar restul corpului este de culoare cenuşiu-verzuie.

Primele simptome
De regulă, larvele se găsesc pe faţa inferioară a frunzelor de rapiţă, motiv pentru care nu întotdeauna se pot observa cu uşurinţă. Unii fermieri se minunează cum, în câteva zile, frunzele de rapiţă arată ca „bombardate”, iar în unele cazuri nu mai rămân din ele decât nervurile. Larvele viespii rapiţei au un potenţial ridicat de a produce pagube, dar în acelaşi timp pot să fie „invizibile”.
Primul simptom al apariţiei larvelor într-o anumită solă cu rapiţă este prezenţa minelor (galeriilor unde se dezvoltă larvele, aflate în primul stadiu de dezvoltare), fie pe frunzele cotiledonale, fie pe primele frunze adevărate. Câteva zile mai târziu, pe frunzele atacate se pot observa orificii rotunde sau ovale. Acestea se pot mări, existând riscul să rămână întregi numai nervurile, caz în care cultura este în pericol de a fi distrusă dacă atacul e generalizat.

Foto 1 - Fazele atacului produs de Athalia rosae pe frunzele cotiledonale de rapiţă_b

Biologia insectei: când şi cum apar larvele periculoase?
Viespea rapiţei (Athalia rosae sin. Athalia colibri), în condiţiile ţării noastre, prezintă două generaţii pe an. Iernează în sol ca larvă complet dezvoltată, adăpostită într-un cocon ţesut din fire de mătase. Primăvara, larvele se împupează în luna aprilie, iar adulţii primei generaţii apar în luna mai. După câteva zile are loc împerecherea, apoi depunerea ouălor. Cu ajutorul ovipozitorului (în formă de fierăstrău), femela desface cele două epiderme şi depune în spaţiul creat câte un ou. După 1-2 săptămâni apar larvele, care la început minează frunzele, ulterior produc orificii şi apoi se hrănesc cu toată frunza, lăsând intacte numai nervurile. În urma cercetărilor efectuate, atât la noi în ţară, cât şi în străinătate, s-a ajuns la concluzia că durata de timp necesară pentru dezvoltarea completă a larvelor primei generaţii este cuprinsă între 20 şi 50 de zile, fiind în strânsă corelaţie cu condiţiile de mediu. Ajunse la completa dezvoltare, larvele se retrag în sol, la adâncimea de 5-15 cm, iar după o perioadă de 2-3 săptămâni apar adulţii următoarei generaţii. Aceştia vor depune ouăle pe culturile de crucifere, inclusiv rapiţa de toamnă. Larvele celei de-a doua generaţii se dezvoltă în perioada august-septembrie, la completa dezvoltare acestea se retrag în sol unde vor ierna până în primăvara anului următor.

Foto 2 - Atac produs de larvele viespii rapiţei_b

Ochi buni şi multă răbdare pentru determinarea PED-ului
Anul trecut, în luna septembrie, temperaturile au ajuns sau chiar au depăşit 35oC, în multe zone din sudul ţării, în timp ce în multe regiuni din centrul Transilvaniei sau din vestul ţării, temperaturile maxime au ajuns la 32oC. Vremea caldă şi secetoasă din prima jumătate a lunii septembrie a favorizat atacul larvelor viespii rapiţei. Mulţi fermieri s-au confruntat cu atacul ridicat al acestui dăunător, fiind necesară intervenţia cu un tratament chimic aplicat în vegetaţie. Tratamentul se aplică la depăşirea pragului economic de dăunare (PED) de două larve/plantă. Pentru stabilirea PED-ului trebuie să facem sondaje, pe diagonala solei cu rapiţă, stabilind un număr de puncte de determinare, în funcţie de suprafaţa solei. În cadrul fiecărui punct de determinare se evaluează 25-50 de plante pentru a stabili prezenţa sau absenţa larvelor.
Larvele viespii rapiţei sunt mici şi în general stau pe faţa inferioară a frunzelor. Având în vedere că plantele de rapiţă sunt în faza de 2-4 frunze (BBCH 12-14), cel care face sondajele trebuie să stea în poziţie aplecată şi să le examineze cu atenţie pe toate feţele. În general, cine face sondajele trebuie să aibă ochi buni şi multă răbdare. Nu este suficientă o inspecţie sumară, numai mergând câţiva paşi, la marginea solei de rapiţă, după care ne urcăm în maşină şi plecăm în alte părţi (lucru care se întâmplă frecvent). Este necesar să se facă sondaje ca la carte, pentru a nu exista riscul de a efectua un tratament când nu trebuie (posibilă risipă de bani pentru fermier). Dacă au apărut orificii pe frunze, nu putem şti numai din prezenţa acestora care este nivelul populaţiei viespii rapiţei.
În condiţii meteo favorabile dăunătorului (temperaturi ridicate şi secetă), în numai câteva zile cultura poate fi distrusă fie parţial, în cazul atacului în vetre (situaţii mai des întâlnite în practică), fie total (situaţii mai rare), când în locul frunzelor rămân intacte numai nervurile.

Foto 3 - Larvă de Athalia rosae_b

Nu trataţi fără să evaluaţi corect lanul!
Prin intermediul acestui articol atrag încă o dată atenţia fermierilor asupra acestui dăunător. Informaţii despre viespea rapiţei se găsesc în toate ghidurile destinate cultivatorilor de rapiţă sau pe internet, cu toate acestea nu prea sunt informaţii referitoare la modul de efectuare a sondajelor. Consider că una dintre cele mai importante operaţiuni în protejarea tinerelor plăntuţe de rapiţă împotriva atacului larvelor viespii rapiţei este punerea unui diagnostic cât mai corect privind atacul (cine îl produce) şi, de asemenea, stabilirea nivelului mediu al populaţiei dăunătorului dintr-un anumit lan de rapiţă. Numai după aceşti paşi, fiind în cunoştinţă de cauză, se poate lua o decizie corectă privind efectuarea sau neefectuarea tratamentului. Doar prezenţa, pe primele plante aflate la marginea solei, a câtorva larve sau a 2-3 plante posibil sau nu atacate nu pot justifica decizia efectuării tratamentului. O astfel de abordare nu reprezintă o soluţie bună pe termen lung.

Foto 4 - Orificii produse de puricii pământ (stânga) şi orificii produse de larvele viespii rapiţei (dreapta)_b

NU CONFUNDAŢI CU ATACUL PURICILOR!
Referitor la orificiile de pe frunze, mulţi pot face confuzie între atacul produs de purici şi cel cauzat de larvele viespii rapiţei. Orificiile apărute în urma atacului puricilor sunt mult mai mici decât cele produse de larvele viespii rapiţei, în acest prim caz, plantele având aspect de „ciuruit”. Orificiile create de larvele viespii rapiţei sunt mai mari şi pot fi dispuse neregulat.


CEL MAI BUN TRATAMENT ÎNCEPE CU... PREVENŢIA!
Referitor la prevenirea atacului produs de larvele viespii rapiţei, în literatura de specialitate se recomandă distrugerea buruienilor, mai ales a celor din aceeaşi familie botanică cu a rapiţei (crucifere), acestea putând fi gazde intermediare pentru dăunător.
O altă recomandare se referă la efectuarea arăturilor, după recoltarea rapiţei sau a altor crucifere, pentru a scoate larvele din sol. În prezent, mulţi fermieri au înlocuit arătura cu sistemul de lucrări minime ale solului.
Nu în ultimul rând, se recomandă o fertilizare echilibrată, pe baza rezultatelor cartării agrochimice, pentru a asigura un start bun plantelor de rapiţă la începutul perioadei de vegetaţie, precum şi o bună dezvoltare a acestora până la venirea iernii. O plantă bine hrănită „se luptă” mai bine cu „intruşii”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2018)

Vizualizat: 346 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Portofoliul de utilaje pentru prelucrarea solului şi semănat, prezentate de Amazone la Agriplanta 2018, a cuprins: plugul Hektor, discul Catros+ 5002-2TS; combinatorul Ceus 4002-2TX Super şi Cenius 4000, precum şi semănătoarea de prăşitoare ED 6000-2C Special şi semănătoarea pneumatică Cirrus 6003-2.

Interviu cu Liviu Zimcea - reprezentant Amazone în România

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?