Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Rugina brună ameninţă cerealele păioase din vest

Publicat: 06 iulie 2018 - 12:54
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În vestul ţării, suprafeţele înfiinţate în toamnă cu cereale păioase şi cu rapiţă au crescut faţă de sezonul precedent. Fiind o cultură profitabilă, rapiţa a câştigat cel mai mult teren, creşterea în acest caz fiind de aproape 20 de procente! Pornind de la această estimare, Daniel Grosz, în calitatea sa de director zonal în cadrul companiei Bayer, a venit cu mai multe precizări legate de starea de dezvoltare a culturilor înfiinţate în toamnă şi presiunile din partea bolilor la care au fost supuse acestea. 

Astfel, în opinia reprezentantului Bayer, culturile se prezintă la ora actuală (prima decadă a lunii martie) mult mai bine în comparaţie cu perioada echivalentă de acum un an.

Boli SURPRIZĂ în lan
Pe de altă parte, pentru că în vestul României iarna a fost destul de blândă, prima ninsoare serioasă venind abia la sfârşitul lunii februarie, au apărut presiuni din partea bolilor şi a dăunătorilor. „Cerealele păioase au cunoscut o presiune foarte mare de infestare cu făinare şi septorioză, specifice acestei perioade. Dar pe lângă aceste două boli, despre care ştim cu siguranţă că ne vom întâlni cu ele, marea surpriză a fost apariţia ruginii brune. Prezenţa ei într-o formă atât de agresivă şi de vizibilă în culturile de cereale păioase la acest moment este o noutate. Şi, din punctul meu de vedere, până la acea stare de caracteristică endemică a bolii este un singur pas. Adică extinderea în masă poate interveni foarte uşor”, avertizează reprezentantul Bayer.
Potrivit acestuia, există destule soluţii la îndemâna fermierilor, dar important este momentul de aplicare a tratamentelor. „Pachetul Falcon Pro pentru cereale păioase conţine, pe lângă fungicidul cu acelaşi nume, şi erbicidul Sekator, ceea ce ne asigură un control foarte bun asupra buruienilor concurente şi asupra bolilor în această primă fază. Falcon Pro, ca produs fungicid, conţine o substanţă activă, respectiv protioconazol, care are rol şi eradicativ ca mod de lucru, ceea ce asigură un control foarte bun în cazul în care patogenii sunt deja în fază sporulantă, cu fructificaţii vizibile. Este cazul concret al acestui sezon, când vorbim de făinare, septorioză sau rugini”, susţine specialistul.

Densitatea exagerată este o problemă
Totuşi, cine a avut grijă de culturi încă din toamnă, a scăpat de această povară. Este şi cazul lui Costel Buzatu, fermier din judeţul Timiş, care are toate motivele să creadă că va avea parte de un an agricol de excepţie. „Apariţia timpurie a bolilor la cerealele de toamnă este asociată de obicei cu anumite greşeli de tehnologie. Cine nu a ţinut cont de data semănatului şi a folosit o cantitate prea mare de sămânţă, acum are de suferit. Pentru că plantele au răsărit, au înfrăţit şi s-a creat o densitate exagerată. Eu nu am această problemă, dar am observat-o pe suprafeţele învecinate”, ne-a explicat bănăţeanul. Potrivit acestuia, rugina brună nu ar trebui în mod normal să apară până în primăvară. Pe de altă parte, spune fermierul, orzul şi orzoaica nu ar trebui să fie semănate mai repede de 10 octombrie, iar la grâu prima dată ar trebui semănate soiurile care nu au o înfrăţire abundentă! Nicidecum nu se recomandă a se începe cu soiurile care au însuşirea genetică de a forma foarte mulţi fraţi.
Una peste alta, sezonul acesta a început promiţător pentru agronomul Costel Buzatu. Acesta a înfiinţat în toamnă 350 hectare cu grâu şi 83 hectare cu orzoaică. Întreaga suprafaţă a fost erbicidată, astfel încât nu a existat nici un fel de presiune din partea buruienilor. „Am avut parte de o toamnă lungă, favorizantă răsăririi buruienilor şi de aceea am fost nevoit să erbicidez. Am folosit pentru asta cel mai ieftin produs, respectiv Rival Superstar, care m-a costat 35 de lei pe hectar”, ne-a mărturisit agronomul. Pe lângă cereale păioase, mai are în cultură şi 147 hectare cu rapiţă, care, de asemenea, arătau foarte bine la mijlocul lunii martie, aflându-se în stadiul de opt frunze.

Pregătit pentru trei tratamente
La rândul său, Cosmin Micu, tânăr fermier din Mănăştur - judeţul Arad, se aşteaptă la un an cu producţii record. „Faptul că am semănat într-o perioadă optimă ne-a ajutat foarte mult. Toată sămânţa de grâu şi de orz a fost tratată cu insecto-fungicid, iar culturile arată excelent acum. Ne-am confruntat cu o perioadă scurtă de secetă în toamnă, dar apoi au venit ploile, iar temperaturile pozitive din perioada iernii au favorizat înfrăţirea şi dezvoltarea culturilor. La fel pot spune şi despre rapiţă, este un an de excepţie. Planta are un colet de 15 mm, poate chiar şi mai mult”, susţine arădeanul, care recunoaşte că este pregătit să facă trei tratamente, dacă va fi cazul, în funcţie de presiunile din primăvară.
Cosmin Micu lucrează în prezent 1.500 de hectare, dintre care 400 în regim de prestări servicii. Pentru culturile de toamnă a alocat o suprafaţă de aproape o mie de hectare. Anul trecut, la grâu a recoltat o medie de 7,5 tone la hectar. În mare parte, respectiv pe 90 la sută din suprafaţă, cultivă soiuri româneşti. Pe de altă parte, la rapiţă a scos o medie de 4 tone/hectar în 2017.

Formulări pe bază de molecule organice
Ceva mai la nord, în judeţul Bihor, situaţia se prezintă la fel de bine, chiar dacă încălzirea vremii presupune o creştere a activităţii agenţilor patogeni. Mihai Budai, tehnologul de la Agroind Cauaceu, societate care exploatează peste 3.600 de hectare, a depistat deja urme de boli pe anumite parcele. „La cerealele păioase avem cazuri locale de infestări cu septorioză şi izolat am întâlnit plante cu pete de rugină brună. Dar nu atât de mult încât să ne afecteze culturile. Am avut noroc şi de temperaturi mai scăzute. Am făcut deja un tratament fungicid în toamnă cu T0, pe 20% din suprafaţa cultivată cu cereale păioase, respectiv pe circa 300 de hectare. Tot în toamnă am făcut erbicidări pe solele unde am depistat iarba vântului”, ne-a declarat acesta. În opinia sa, cel mai bun lucru este faptul că s-a refăcut rezerva de apă. De la 1 septembrie şi până la mijlocul lui martie, în zona Diosig s-au înregistrat 350 litri de precipitaţii, cu aproximativ 70 de litri peste media multianuală. „Nu am avut aşa ceva de peste zece ani!”, exclama inginerul agronom. Pe lângă cele 1.500 de hectare cu cereale păioase, acesta a mai înfiinţat în toamnă o mie de hectare cu rapiţă, cultură care, de asemenea, se prezintă în condiţii favorabile. Singura sa grijă acum este să nu apară încă un şoc termic, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu un an. „Îngheţul din aprilie 2017 ne-a făcut să pierdem cam 15% din producţia de grâu şi până în 5% din cea de rapiţă. Pentru a combate aceste fluctuaţii mari de temperatură din primăvară este obligatoriu să se folosească produse pe bază de molecule organice. Adică aminoacizi, fitohormoni de creştere, auxine, fitotrinone. Asta ajută plantele să aibă un suc celular mai concentrat şi, implicit, o rezistenţă mai mare la stresul termic”, afirmă inginerul agronom bihorean.

 Daniel Grosz_b

Daniel Grosz: „Cerealele păioase au înfrăţit, sunt destul de înaintate ca dezvoltare vegetativă, poate prea înaintate pentru începutul lunii martie. Rapiţa este oarecum sub control ca sensibilitate faţă de temperaturile scăzute. Şi cu toate că s-au înregistrat şi -17 grade Celsius, cred că pierderile vor fi minime, pentru că am avut strat protector de zăpadă. Asta a fost marea şansă a fermierilor din zona de vest, pentru că altfel lucrurile puteau deveni foarte complicate”.

Costel Buzatu_b

Costel Buzatu: „Vremea a ţinut cu noi. E ca şi când agronomii s-ar fi aflat la butoanele de comandă a factorilor naturali. Succesiunea a fost una firească. Chiar dacă a venit îngheţul, culturile au fost protejate de zăpadă”.

Cosmin Micu_b

Cosmin Micu: “Am semănat într-o perioadă optimă. Ne-am confruntat cu o perioadă scurtă de secetă în toamnă, dar apoi au venit ploile, iar temperaturile pozitive din perioada iernii au favorizat înfrăţirea şi dezvoltarea culturilor. La fel pot spune şi despre rapiţă. Este un an de excepţie”.

Mihai Budai_b

Mihai Budai: “Pentru a combate fluctuaţiile mari de temperatură din primăvară este obligatoriu să se folosească produse pe bază de molecule organice”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 75 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?