Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Rotaţia culturilor are reguli bine înrădăcinate!

Publicat: 28 septembrie 2018 - 15:55
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Sistemul radicular, cum bine ştim, fixează plantele în sol şi asigură apa şi hrana necesare creşterii şi dezvoltării acestora. Există diferite tipuri de rădăcini, care pătrund la adâncimi mai mici sau mai mari în sol, de unde îşi procură apa şi sărurile nutritive (figura 1). Adâncimea la care ajung rădăcinile depinde şi de starea de afânare-compactare a solului şi mai ales de starea de umiditate. 

Cunoaşterea creşterii în adâncime a sistemului radicular ne dă indicaţii şi asupra posibilităţii de valorificare a aportului freatic: când este la 1,5 m, îl pot valorifica grâul şi soia, la 2 m îl poate folosi porumbul, la 2,5 m, floarea-soarelui şi la 3 m lucerna.
Este necesară şi cunoaşterea creşterii laterale a rădăcinilor, de care se ţine seama la stabilirea zonei de protecţie şi a adâncimii de prăşit, pentru a nu tăia rădăcinile (figura 2).

Curiozităţi despre partea subterană a plantelor
La cultura porumbului, care deţine cea mai mare suprafaţă în ţara noastră, sistemul radicular a fost minuţios studiat, constatându-se că după germinare formează un sistem radicular temporar, care durează 2-3 săptămâni, iar din nodurile subterane ale tulpinii formează 8-16-20 rădăcini adventive propriu-zise, permanente, care pătrund în sol până la 2,4 m şi unele chiar până la 3-5 m, fiecare plantă explorând 6 mc de sol. Din nodurile (2-7) aeriene ale tulpinii, porumbul mai formează aşa-numitele rădăcini ancoră. Pe rădăcinile porumbului se găsesc 425 peri absorbanţi pe fiecare 1 mm de rădăcină. Raportul între partea aeriană şi sistemul radicular la porumb este de 100/16.
Ca o curiozitate, sistemul radicular la secară, care este dezvoltat şi are capacitatea de a valorifica solurile cu fertilitate mai scăzută, pătrunde până la 2 m în sol şi lateral pe o rază de 20-35 cm. S-a determinat că lungimea totală a rădăcinilor la o plantă ajunge la 600 km, iar a perilor radiculari la 10.000 km. Rădăcinile secarei cresc zilnic cu 5 km, iar perii absorbanţi cu 80 km.

Cât sol poate explora o rădăcină?
Analize minuţioase au arătat că zona în care se găseşte majoritatea sistemului radicular al diferitelor specii de plante se întinde pe:
- la cereale: 0-20 cm la orz, 0-30 cm la grâu, 0-40 cm la porumb;
- la leguminoasele pentru boabe, mai superficial este la fasole, apoi la mazăre şi mai adânc la soia. Leguminoasele au rădăcini pivotante care pătrund mai adânc în sol de unde aduc la suprafaţă fosfaţii şi mai ales calciul care intră în componenţa complexului coloidal argilo-humic care constituie liantul unei structurări stabile a solului.
- la floarea-soarelui, majoritatea sistemului radicular se găseşte la 50-70 cm, dar unele rădăcini ajung şi la 2-2,5 m;
- la sfecla de zahăr rădăcina pătrunde până la 2 m şi mai mult, iar lateral se întinde pe o rază de 30-50 cm;
- rădăcina lucernei poate ajunge până la 6-8-10 m, fiind socotită un scarificator ideal al solului.

Sistemul radicular - criteriu important în stabilirea rotaţiei culturilor
Cunoscând aceste caracteristici ale sistemului radicular la diferite culturi, ne ajută în stabilirea de rotaţii corecte ale culturilor în cadrul unui asolament ştiinţific realizat. Astfel:
• Unele culturi consumă apa şi substanţele nutritive dintr-un anumit strat al solului, ceea ce face ca dacă se va reveni cu aceleaşi culturi pe sola respectivă vor găsi stratul de sol în care se dezvoltă majoritatea sistemului radicular epuizat, cu consecinţe în diminuarea producţiei.
• Unele culturi consumă mai mult azot (cerealele), altele mai mult fosfor (leguminoasele), iar altele mai mult potasiu (floarea-soarelui, rapiţa, sfecla de zahăr). Dacă vor reveni pe aceeaşi suprafaţă, nu vor mai găsi cantităţile necesare din elementele nutritive respective.
Aşa, de exemplu, comparativ cu cerealele, sfecla de zahăr consumă de 2,5 ori mai mult azot, de 2 ori mai mult fosfor şi de 3 ori mai mult potasiu. Iar floarea-soarelui, de 9 ori mai mult potasiu, de 4 ori mai mult calciu, de 2 ori mai mult fosfor şi de 1,5 ori mai mult azot.
• La fel se întâmplă şi în ceea ce priveşte consumul de apă. Dacă se însămânţează grâu de toamnă după sfecla de zahăr, care este o mare consumatoare de apă, grâul va găsi solul epuizat de apă.
• Se ţine seama şi de capacitatea rădăcinilor unor culturi de a solubiliza substanţele mai greu solubile din sol (ovăzul, secara) şi care pot fi cultivate pe suprafeţele cu fertilitate mai redusă.
• Se are în vedere şi cantitatea de resturi vegetale care rămâne după fiecare recoltă: 4-6 t/ha după porumb, 1,5-2 t/ha după grâu plus 3,5 t/ha de paie, 5-6 t/ha după sfecla de zahăr, 0,5 t/ha după cartof etc.
- Se ţine seama şi de pH-ul solului: unele culturi suportă mai uşor aciditatea (ovăzul, lupinul, cartoful), altele alcalinitatea (mazărea, lucerna).
- Sunt pretenţii diferite faţă de lucrările solului, de erbicidare.
- Rădăcinile tinere şi perii absorbanţi secretă anumite substanţe care favorizează colonizarea zonei cu anumite bacterii şi împiedică accesul altor specii, constituind un fel de cordon fitosanitar.
- In cultura repetată şi în monocultură scade numărul de bacterii utile şi se înmulţesc cele dăunătoare culturii respective. De asemenea, se înmulţesc exagerat bolile, dăunătorii şi buruienile specifice.
Iată de ce în alcătuirea rotaţiei culturilor, în afară de celelalte criterii despre care am scris în alte ediţii ale revistei, trebuie să se aibă în vedere şi caracteristicile sistemului radicular.

Figura-1s218_b
Fig. 1 - Adâncimea la care pătrund în sol rădăcinile diferitelor culturi: 1 - lucernă, 2 - trifoi, 3 - sfeclă, 4 - floarea soarelui, 5 - grâu de toamnă, 6 - mazăre, 7 - cartofi, 8 - in, 9 - fasole

Figura-2s218_b
Fig. 2 - Prăşitul adânc taie rădăcinile porumbului

ŞI RĂDĂCINILE AU NEVOIE DE RESPIRAŢIE
Creşterea normală a rădăcinilor are loc în solul cu densitatea aparentă (Da) de 1,07-1,40 g/cmc. Este importantă menţinerea unui regim aero-hidric favorabil care să asigure o bună oxigenare a rădăcinilor, necesară procesului de respiraţie, prin care se creează energia folosită la absorbţia apei şi a sărurilor nutritive din sol. Când conţinutul în oxigen scade sub 5%, iar concentraţia de CO2 creşte la 1-2%, respiraţia încetează.
Este indicat ca la începutul creşterii rădăcinilor, acestea să nu găsească în jurul lor suficientă hrană şi apă, căci “lenevesc”. Ci să fie obligate să le caute mai în adâncime, pentru a explora un volum mai mare de sol. La porumb, de exemplu, când rădăcinile se adâncesc cu 30 cm, valorifică în plus 50 mm de apă. Aşa se explică şi recomandarea ca atunci când se aplică îngrăşăminte starter concomitent cu semănatul, acestea să ajungă lateral şi mai adânc cu 4-5 cm faţă de sămânţă.

 

PERECHI DE PLANTE COMPATIBILE
- Nu uitaţi de fenomenul de alelopatie, care se manifestă prin influenţa stimulatoare sau inhibitoare a unei culturi asupra alteia. Ca urmare a acestor caracteristici, întâlnim următoarele grupări:
Culturi autotolerante: secara, porumbul, cartoful, soia, fasolea;
Culturi autointolerante: floarea-soarelui, sfecla de zahăr, inul, trifoiul, lucerna, mazărea, ovăzul, rapiţa, grâul, orzul;
Perechi favorabile: rapiţă - grâu; sfeclă de zahăr - orz de primăvară; cartof - sfeclă de zahăr; grâu-ovăz;
Perechi nefavorabile: sfeclă de zahăr - grâu de toamnă; mazăre - sfeclă de zahăr; orz de toamnă - orz de primăvară; orz de toamnă - grâu de toamnă.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2019)

Vizualizat: 1137 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?