Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Rolul neonicotinoidelor în declanșarea SDC (II)

Publicat: 28 martie 2016 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Cercetătorul Ballenger, unul dintre contestatarii rezultatelor studiului publicat de Chensheng Lu privind efectul subletal al neonicotinoidelor asupra coloniilor de albine, a făcut apel la cercetările efectuate de Mullin și colab., pentru a stabili cum afectează fiecare pesticid în parte populațiile de albine.

Click pe poza pentru galerie!

Mullin a prelevat 887 de probe (ceară, polen, albine, alte componente din stup) din stupi aflați în 23 de state din SUA plus o provincie din Canada, care acoperă un număr ridicat de regiuni agricole. Probele s-au ridicat în perioada 2007-2008, atât din zonele unde s-a manifestat SDC, cât și din cele libere de SDC. Rezultatele au fost spectaculoase: 121 de pesticide diferite (insecticide, fungicide, erbicide) sau metaboliți ai acestora! Imidaclopridul a fost găsit în mai puțin de 3% din cele 350 de probe de polen prelevate din stupi.
În 98% din probele de ceară s-au găsit substanțele active tau-fluvalinat și coumaphos, folosite în tratametul albinelor împotriva vaaroa. De asemenea, tau-fluvalinat este una dintre puținele substanțe active care se pot administra când plantele de cultură (rapița) se află în faza de înflorire, nefiind toxică pentru albine.
În aproape 60% din probele de polen și ceară analizate s-a găsit cel puțin un insecticid sistemic. În probele de polen s-a găsit frecvent clorotalonilul, o substanță fungicidă folosită pe scară largă. În unele cazuri, concentrația de clorotalonil din polen ajungea la 99 ppm. Interesant este faptul că în probele de albine și de puiet analizate s-au detectat puține pesticide, cele mai întâlnite fiind permetrinul (20 ppm) sau fipronilul (3,1 ppm).

Noi cercetări, alte întrebări fără răspuns
Având în vedere numărul mare de pesticide identificate, este foarte dificil de analizat rolul fiecăruia în parte sau a combinațiilor dintre ele și de a stabili posibila cauză a SDC.
Nici insecticidele aplicate în stup nu sunt „panaceu” pentru albine, care sunt tot insecte. Curios este la ce doză se produc efecte subletale. Deci este foarte greu a găsi un răspuns obiectiv la această problemă și într-o perioadă rezonabilă de timp.
Studiile USDA demonstrează că mai periculoase pentru albine sunt insecticidele piretroide, aplicate în vegetație, prin efectul „knock down” asupra insectelor zburătoare.
Cam astea sunt, pe scurt, argumentele pro și contra, referitor la problema neonicotinoidelor. Și unele și altele sunt foarte bine documentate. Nu putem contesta rezultatele studiului efectuat de Chensheng Lu (2014) privind efectele expunerii albinelor la doze de neonicotinoide (imidacloprid sau clotianidin), dar întrebarea care rămâne deocamdată fără răspuns este: dozele din experimentul lui Lu sunt cele folosite în condiții reale din câmp (aici mă refer strict la polenul provenit de la plante la care semințele au fost tratate cu neonicotinoide)? Nici Lu, nici alți specialiști care susțin teoria „One true cause CCD” (cauza unică în declanșarea SDC, în acest caz neonicotinoidele) nu au un răspuns la următoarea întrebare: De ce Australia, țară (continent) în care se folosesc pe scară largă neonicotinoidele, atât ca tratament în vegetație, cât și ca tratament la sămânță, nu se confruntă cu Sindromul Depopulării Coloniilor? Ba mai mult, apicultorii australieni exportă albine vii în SUA, pentru ai ajuta pe confrații lor de peste ocean să refacă populațiile de albine, devastate de acest sindrom.
Un lucru este cert și unanim acceptat de către aproape toți specialiștii din domeniu: Nu s-a reușit nici până în ziua de astăzi replicarea în laborator a Sindormului Depopulării Coloniilor.

În timp ce comunitatea științifică internațională cercetează, la noi se trag concluzii pripite!
Într-un articol publicat în revista Ferma nr. 22/2015, Adrian Siceanu, directorul științific al Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultură București, informa că 100.000 de familii de albine au murit anul trecut în perioada culesului de polen la floarea-soarelui, presupusa cauză fiind insecticidele cu care s-a tratat sămânța plantelor. Fenomenul s-a înregistrat din sudul până în vestul țării.
Nu contest aceste date. De asemenea, nu contest rezultatele analizelor din Franța, conform cărora s-a găsit imidacloprid în trei probe din cinci analizate. Dar am niște întrebări... Există suficiente dovezi în acest sens? Numărul probelor nu este prea mic, raportat la numărul de familii pierdute? Fiind un număr mic de probe, ce relevanță au acestea din punct de vedere statistic? Și acum, întrebarea de o mie de puncte: S-a găsit imidacloprid, dar celelalte substanțe, oare, în ce proporție erau?
În primul rând, m-a nedumerit rapiditatea morții albinelor, fapt ce intră în contradicție flagrantă cu noțiunea de efecte subletale. Apoi, nu știm dacă albinele moarte au fost găsite lângă stupi. La americani, în cazul coloniilor afectate de SDC, albinele părăsesc stupul, fie prin roire, fie solitar! Anterior accidentului, familiile respective au fost urmărite sub aspectul suspiciunii de SDC?
Consider că trebuie efectuat și la noi un studiu similar cu cel realizat de Mullin în SUA, pentru a avea imaginea de ansamblu privind cantitatea de pesticide din stupii noștri. Din păcate, acest lucru este aproape imposibil, din cauza costurilor foarte ridicate. Tocmai de aceea, în această problemă trebuie procedat cu precauție și abia după ce se analizează cu minuțiozitate toate posibilele cauze.

A fost confirmată oficial pe teritoriul României prezența SDC?
Din cunoștințele mele, până acum nu există vreun studiu științific publicat care să confirme, în mod oficial, prezența Sindromului Depopulării Coloniilor pe teritoriul României.
În ciuda dezbaterilor aprinse referitoare la problema albinelor, în general, agricultorii și apicultorii trăiesc într-o bună înțelegere. Cel puțin în țara noastră. Nu se poate face o agricultură performantă fără ajutorul albinelor, cum nu se poate face nici o apicultură performantă fără agricultură.
Poate unii vor spune că am făcut apologia neonicotinoidelor în acest articol. Nimic mai fals. În general, consider pesticidele un rău necesar. Cu toții visăm la o agricultură în care cantitățile de pesticide să fie din ce în ce mai scăzute. Deocamdată tehnologia actuală atât ne poate oferi, nu se poate face agricultură intensivă și supraintensivă fără pesticide. Este o realitate pe care trebuie să o privim în față! Progresul se face cu pași mici. Nu putem renunța peste noapte la „medicamentele plantelor” până nu avem o alternativă la fel de eficientă și, mai ales, viabilă din punct de vedere economic.
 
Emil GEORGESCU
INCDA Fundulea




„PREA MULTĂ INFORMAȚIE, PREA PUȚINĂ CUNOAȘTERE”
La sfârșitul lunii octombrie 2015 am participat, la Timișoara, la a treia ediție a Conferinței Naționale „Acces la literatura științifică: Rolul structurilor informaționale pentru dezvoltarea cunoașterii, inovare și sisteme de inovare”. Profesorul Bogdan Dima, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea de Vest din Timișoara, a prezentat o lucrare foarte interesantă, intitulată „Un paradox al timpurilor noastre: prea multă informație, prea puțină cunoaștere”, care se potrivește ca o mănușă controverselor privind utilizarea neonicotinoidelor și efectele lor asupra albinelor.
Mass-media, avidă de subiecte de senzație, a intrat „pe fir” și în cazul problemelor cu care se confruntă apicultorii. Dincolo de rolul de informare, mass-media, ca formator de opinie, duce, din păcate, și o campanie de dezinformare, prin prezentarea trunchiată a problemelor. Bunăoară, în luna septembrie 2015, un post de televiziune relata problemele cu care se confruntă apicultorii noștri. Un stupar a filmat albine aflate la cules, într-un lan de floarea-soarelui, care prezentau simptome de intoxicare. S-a afirmat că albinele sufereau din cauza unui pesticid pentru care CE a acordat României derogare la folosire!? Din nou s-au amestecat borcanele. Ceea ce am văzut în filmarea făcută de fermier intră în contradicție totală cu definiția efectelor subletale. Acestea se manifestă în timp. De asemenea, mecanismele prin care albinele dispar nu sunt foarte bine cunoscute. Și atunci cum se poate afirma că un pesticid folosit ca tratament la sămânță poate să dea intoxicații acute albinelor? Din acest punct de vedere, devine legitimă întrebarea: „Ce putem face pentru a reduce cantitatea de aberații de acest gen care circulă prin presa noastră, fără însă a-i știrbi libertatea de exprimare?”



Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 - 31 martie 2016

Vizualizat: 614 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?