Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Riscuri în agricultură

Publicat: 06 iulie 2018 - 13:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Despre faptul că un an agricol nu seamănă cu altul (ba chiar pot fi foarte diferiţi) şi despre importanţa respectării epocii optime de semănat, atât cât se poate, au vorbit şi au scris şi alţii înaintea noastră, la fel cum am scris şi noi în mai multe rânduri. 

În practică, apar destule situaţii diferite în care fermierul trebuie să decidă. Cu toată diversitatea problemelor de care trebuie să se ocupe un fermier în zilele noastre, este de evitat a privi situaţiile de la distanţă şi de a nu mai ţine seama de detalii.
Toamna anului agricol 2016-2017 a fost ploioasă şi rece, semănatul grâului fiind “rupt” în două perioade (1. la început de octombrie; 2. la sfârşit de octombrie şi în noiembrie) şi mult întârziat. Iarna rece (nu geroasă) a făcut ca semănăturile din noiembrie să răsară în martie, când aproape că pierise şi speranţa.

Foto 1 - Starea unei culturi de grâu în primăvara anului 2017 (semănat la 07.10.2016, dealuri joase, jud. Timiş)Click pe poza pentru galerie!

Pierderi de spice cauzate de gerul primăverii
Consecinţa a fost că în toamna anului 2017 semănatul a început un pic prea repede. Acest fapt, coroborat cu o iarnă blândă, a dus la o stare de vegetaţie avansată (foto 2 - şi aici încă suntem în epocă! -, faţă de situaţia din foto 1) atât în ceea ce priveşte creşterea, cât şi dezvoltarea. Frecvent, diferenţierea spicului a început în prima jumătate a lunii februarie (în unele situaţii chiar în ianuarie!). Plantele au vegetat perioade lungi peste iarnă. Practic, nu a mai fost vorba de “ferestre” de vegetaţie, ci de “uşi” larg deschise. Aceasta a făcut ca plantele de grâu să nu fie pregătite fiziologic foarte bine pentru ger.
Consecinţa a fost că gerul târziu din noaptea de 01 martie a dus la pierderi de spice (foto 2, 3, 4), chiar şi acolo unde plantele nu aveau simptome exterioare că ar fi suferit de frig (foto 3). Din ceea ce am găsit noi, pierderile de spice au fost de la sporadice, până la 25%. Noroc că a fost şi strat de zăpadă. Am constatat pierderi de spice la mai multe soiuri de grâu. Desigur că procentul de pierdere a fost influenţat de specificul soiului, de fenofază şi de grosimea stratului de zăpadă. Iar grosimea stratului de zăpadă a fost mai mare în zona de câmpie a judeţului Timiş, comparativ cu zona de deal. La câmpie, plantele au fost complet acoperite de zăpadă, în unele zone grosimea stratului de zăpadă ajungând la 30-40 cm. La deal, plantele erau încă vizibile de sub zăpadă, în unele situaţii distingându-se bine şi rândurile.

Cât de gros să fie stratul de zăpadă în perioadele de îngheţ?
Când stratul de zăpadă este gros, nu mai contează câţiva centimetri. Dar când stratul de zăpadă este mai subţire, câţiva centimetri contează! Situaţia din urmă este ilustrată în foto 5. Pe mijlocul imaginii se poate vedea o mică ridicătură de pământ de-a lungul parcelei, circa 4-5 cm) rezultată probabil de la semănat. Implicit, pe această linie stratul de zăpadă a fost mai subţire şi plantele au pe frunze ţesut distrus de ger (vezi medalioanele comparative). Situaţia este uşor de identificat tocmai datorită frunzelor cu ţesut distrus, altfel nu ar fi fost vizibilă în parcelă.
Pentru rezistenţa la temperaturi scăzute, şi soiul contează! În foto 6, câmpul de experienţă (Şcoala de Soiuri) a fost semănat în data de 2 noiembrie şi în perioada gerului a fost complet acoperit de zăpadă.

Alte situaţii... previzibile
Să ne amintim un pic şi de Charles Darwin şi de selecţia naturală. Am mai scris despre culturi de rapiţă neerbicidate la timp şi care sunt îmburuienate puternic cu alte crucifere. Ei bine, gerul a rezolvat doar parţial şi frecvent insuficient problema (foto 7). După ger, în cultura de rapiţă sunt plante de muştar îngheţate şi parţial afectate de ger, alături de plante verzi (foto 7, medalioane). Problema este că tocmai plantele verzi, care au rezistat la ger, vor fi cele care vor produce seminţe. Şi este foarte posibil ca frecvenţa plantelor de muştar rezistente la ger să crească.
Importanţa drenajului pe solurile şi în parcelele supuse riscului de exces de apă sperăm că este înţeleasă şi acceptată, iar lucrările nu sunt aplicate numai acolo unde voinţa fermierului este depăşită. În foto 8 este ilustrată o situaţie comparativă a două parcele vecine, despărţite de un drum. În stânga (acum program de înverzire) drenurile şi canalele colectoare au fost făcute în toamna 2016. Imaginea e surprinsă la o zi după o ploaie de 15 litri. În dreapta (acum grâu) drenajul încă nu a fost făcut (foto la o săptămână după o ploaie de 15 litri).
Vă dorim vreme şi vremuri bune!

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217


DESPRE PLANTE, PRIETENII NOŞTRI
Conţinutul de gluten al grâului este o caracteristică ce defineşte calitatea acestuia, însă aceasta nu înseamnă că el face bine tuturor. Pentru cei cu intoleranţă la gluten sau cei ce suferă de boala celiacă, cerealele devin foarte importante:
- cereale aglutenice - porumb, amaranth, mei, orez, quinoa, la care se adaugă hrişca;
- cereale glutenice - grâu, orz, ovăz, secară, grâu dur, germeni din alac, cuşcuşul din grâu. Atenţie: multe sortimente de bere sunt făcute din malţ şi conţin gluten!

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 163 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?