Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Reţeta hambarelor „pline ochi”

Publicat: 19 octombrie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Am întâlnit şi fermieri mulţumiţi de recoltele obţinute în acest an. Cu un plan bine pus la punct şi o tehnologie ca la carte, aceştia au reuşit să fie cu un pas înaintea vremii şi să obţină producţii bune într-un an dificil

Click pe poza pentru galerie!

Eugen Baziliuc deţine o exploataţie în Jimbolia, judeţul Timiş. A lucrat în acest an circa 910 ha cum a ştiut el mai bine, iar producţiile au fost pe măsură. “Am avut 103 ha de rapiţă, am întors o mare parte şi am rămas doar cu 36,5 ha, pe care am obţinut o producţie de 3751 kg/ha”, ne-a spus fermierul.

 

Peste 6000 kg/ha la grâu

La grâu, agricultorul bănăţean a obţinut producţii pe măsura aşteptărilor.“Grâu am avut pe 424 ha şi am recoltat în medie peste 6000 kg/ha. Am avut soiuri franţuzeşti şi sârbeşti. După două tratamente a trebuit să intervenim şi a treia oară la un grâu sârbesc (la care anul trecut am recoltat peste 8000 kg/ha), pentru că a intrat fuzarioza în spic şi producţia s-a limitat la 5700 kg/ha”, a explicat acesta.

 

Porumbul - o cultură “bănoasă”

Fermierul ne-a spus că anul trecut producţia medie de porumb a fost de peste 11 tone/ha pe cele 440 ha cultivate. “Anul acesta am porumb pe 472 ha cu o producţie medie de peste 8 tone/ha. Dacă atunci când pui bobul în pământ gândeşti în perspectivă, că ar putea veni seceta sau prea multă ploaie, atunci apar şi reuşitele”, ne-a spus Baziliuc. “La porumb, i-am dat rădăcinii posibilitatea să migreze în adâncime după apă şi substanţe minerale.

În acest scop, terenul trebuie pregătit în aşa fel încât, în caz de secetă, rădăcina să poată pătrunde în sol, ca să-şi caute ce-i trebuie, atâta timp cât omul nu poate interveni cu irigaţii. Am sole cu producţii de peste 11 tone/ha, dar şi sole cu 4000 kg/ha. Pentru mine, porumbul este o dragoste mare, deoarece poate să îţi dea satisfacţii nebănuite şi perspectivele arată că va fi în continuare o cultură foarte căutată şi bănoasă”, a explicat Eugen Baziliuc.

 

Tehnologia de cultură

Pe loturile cultivate cu porumb de la KWS, întinse pe 2 ha, fermierul a recoltat peste 7 tone/ha. “Ca tehnologie nu am făcut nimic deosebit faţă de standard, doar că solele au fost pregătite bine înainte. Cultura premergătoare a fost tot porumb. Am fertilizat cu 200 kg de uree înainte de semănat, iar la însămânţat am dat 200 kg de azot plus 50 kg de complex, pe rând. Pentru erbicidat am folosit pe toată suprafaţa Pachet Record. Producţiile au fost între 7 şi 8 tone/ha, iar recoltarea s-a făcut ieri, 20 septembrie a.c., a spus Marius Morar, inginer agronom al fermei.

 

O pierdere de 30% la porumb

Şi Aurel Bocioc, fermier din comuna timişeană Iecea, a avut producţii mulţumitoare pe cele 450 ha cultivate cu grâu, orz, rapiţă şi porumb.“Producţia la grâu a fost de 5000 kg/ha, iar la porumb închidem campania de recoltare cu 7000 kg/ha. Am avut porumb pe 250 ha, hibrizi semitimpurii şi timpurii, dar chiar dacă au fost din grupe FAO diferite, pentru a eşalona recoltatul, din cauza arşiţei s-au copt simultan”, ne-a spus fermierul.
Seceta prelungită i-a redus acestuia producţia de porumb cu circa 30%.

“Am preconizat 10.000 kg/ha şi am încheiat cu 7000. Nu am făcut rabat de la tehnologie. În primul rând, am semănat în epoca optimă, am făcut erbicidare preemergentă şi postemergentă, am folosit îngrăşăminte lichide - Fertifos, şi postemergent am fertilizat cu îngrăşăminte lichide pe bază de azot - 30-40 kg/ha”, ne-a explicat Aurel Bocioc.

 

Important e momentul valorificării

Aurel Bocioc a vândut recolta de porumb direct din câmp, fiind contractată cu mult timp înainte.“Contractele astea sunt cu două tăişuri. Anul ăsta m-au dezavantajat, pentru că la început am vândut cu 150 euro/tonă, dar am negociat să mai ridice puţin preţul deoarece pe piaţă altul era mersul. Până la urmă importantă este valorificarea producţiei şi momentul vânzării, pentru că toţi fermierii cu experienţă şi care aplică tehnologia fac producţie”, a precizat agricultorul timişean.

 

Vizualizat: 838 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Mewi la Agromalim 2019 ARTEX - Structuri uşoare acoperite
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?