Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Respect pentru fermieri - ne dau hrană din belşug la preţuri accesibile

Publicat: 16 februarie 2020 - 18:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Trăim nişte vremuri tare ciudate! Deşi tehnologia a avansat foarte mult în ultimele decenii, se pare că înţelepciunea societăţii moderne a scăzut, parcă direct proporţional cu progresul ştiinţei.

Trăim vremuri în care fermierii au ajuns să fie acuzaţi parcă de toate relele de pe acest Pământ, ba că ne otrăvesc, ba că poluează mediul, ba că ne omoară albinele, ba consumă resursele planetei şi multe altele...

Cultură de porumb distrusă în urma atacului răţişoarei porumbului_b

În urmă cu un secol, cei mai respectaţi în societate erau medicii, dascălii, preoţii şi făuritorii de hrană, adică fermierii. În prezent, majoritatea medicilor sunt huliţi, o mare parte dintre profesori a ajuns de batjocura elevilor sau a părinţilor, de asemenea, mulţi şi-au pierdut credinţa, în timp ce fermierii sunt priviţi ca nişte... criminali care „otrăvesc lumea”. În schimb, „şmecherii” sunt priviţi cu admiraţie, toţi visează să facă bani repede, să nu ajungă ca „amărâţii ăia de profesori” sau, mai rău, la „coada vacii”!
Trăim vremuri în care fermierii francezi au ajuns să se sinucidă din cauza falimentului. Asistăm la scene în care un cocoş (ajuns acum celebru) e dat în judecată deoarece cântă dimineaţa, sau revolte în care turiştii cer proprietarilor hotelurilor din sudul Franţei să facă ceva cu cicadele prea gălăgioase!

Cultură de floarea-soarelui îmburuienată_b

Marele beneficiar al cercetării şi al muncii fermierului este consumatorul

Revenind la fermieri, aceştia au ajuns să fie acuzaţi de toate relele de pe acest Pământ, de faptul că ne otrăvesc, că din cauza lor mâncăm „cancer pe pâine” şi multe alte asemenea aberaţii.
Dacă am folosi telefoanele mobile pe care le avem la dispoziţie, ca să mai accesăm din când în când internetul pentru a ne documenta, probabil că această concepţie la adresa fermierilor ar fi total diferită. E drept, majoritatea folosesc telefoanele inteligente ca să vadă ce mai este pe Facebook sau Instagram sau să îşi facă selfi-uri pe care să le posteze apoi pe reţelele de socializare.
Până la urmă, să ne gândim puţin ce este fermierul? Ce este truditorul pământului sau crescătorul de animale? Simplu, ei sunt cei care ne hrănesc pe noi. Datorită muncii lor, noi avem burta plină şi nu ducem foame, aşa cum se mai întâmplă şi astăzi în multe zone din Africa sau din Asia, unele măcinate de războaie interminabile.
În ţările Uniunii Europene există un lucru comun. Când mergem la supermarket, la magazinele de cartier sau la piaţă, găsim o ofertă foarte bogată de hrană, la diverse preţuri, provenite fie din producţia internă, fie din alte ţări ale UE, fie din ţări terţe. Avem diverse opţiuni, să cumpărăm hrană provenită fie din agricultura convenţională, fie din agricultura organică, evident, la un preţ mai mare. Fiecare alege ce să cumpere, după care merge acasă, mănâncă, apoi se uită la ştirile alarmiste, multe dintre ele „Fake News”. Ne alarmăm, răspândim ştirile mai departe, apoi mai scăpăm o înjurătură la adresa „criminalilor de fermieri” care ne „otrăvesc” planeta cu pesticidele lor.
Atunci când oamenii merg la raionul de mâncare dintr-un magazin sau când merg la piaţă, ei uită un lucru esenţial. Faptul că există un sortiment variat de hrană este rezultatul cercetării agricole. Sunt roadele muncii amelioratorilor, agrotehnicienilor, protecţioniştilor, economiştilor agrari, roade pe care le-au pus în practică fermierii pentru a avea randamente din ce în ce mai bune de producţie, pentru a avea plante sănătoase. De asemenea, progresele tehnologice au fost adoptate de către fermieri, rezultatul fiind creşterea preciziei agriculturii, scăderea cantităţilor de pesticide la hectar, protejarea solului etc. Este adevărat, de-a lungul timpului s-au făcut greşeli, a fost poluat mediul înconjurător, au fost stricate echilibrele naturale, dar din aceste greşeli s-a învăţat şi se învaţă şi în prezent, iar cercetarea agricolă a făcut noi descoperiri, care au ajuns în slujba fermierilor şi, în final, marele beneficiar a fost şi este consumatorul final.

Cultură de grâu, atacată de rugina galbenă_b

De ce se folosesc pesticide?!

Acum, referitor la protecţia plantelor, chiar dacă nu suntem experţi în domeniu, ar trebui să ne întrebăm de ce folosesc fermierii erbicide, fungicide sau insecticide, mai ales în condiţiile în care preţul acestora creşte de la un an la altul? Le folosesc aşa, ca moft? Nu! Ei sunt primii care ştiu ce dezastru se întâmplă dacă nu îşi protejează culturile, ei văd cum le dispar, la propriu, culturile dacă nu iau toate măsurile pentru a le proteja.
Protecţia plantelor a făcut progrese mari în ultimele decenii, acest lucru datorându-se tot muncii cercetătorilor din domeniu. De la produsele cloroderivate, un adevărat dezastru pentru mediu (fermierii mai în vârstă, cu mare experienţă în domeniu, mai ţin minte şi acum câmpurile „albite” în urma aplicării acestor produse), la tratamentul seminţelor cu produse pe bază de carbofuran (foarte eficace împotriva dăunătorilor, dar foarte toxice pentru om şi animale), s-a ajuns la produse de protecţia plantelor care se aplică în doze scăzute la hectar şi care au un impact minim asupra mediului înconjurător.

 

Lumea a uitat că în Europa au existat perioade cu foamete...

Numai dacă am introduce în motorul de căutare (Google) două cuvinte cheie „foamete”, „Irlanda”, am putea vedea multe pagini cu referiri la „Marea Foamete Irlandeză” din perioada 1845-1849. Care au fost efectele acesteia? Cel puţin un milion de morţi (după alte estimări, 1,5 milioane), populaţia Irlandei a scăzut cu 20%, mulţi locuitori au emigrat în America, numărul locuitorilor acestei ţări fiind în scădere timp de 70 de ani. Cauzele au fost multiple, dar, declanşatoare a fost o boală a cartofului, foarte cunoscută în zilele noastre; este vorba de mana cartofului (Phytophora infestans), originară din America de Sud. La mijlocul secolului al XIX-lea, mana cartofului ajunge în Europa, răspândindu-se rapid în Belgia, Olanda, nordul Franţei şi Anglia. Repeziciunea cu care s-a răspândit această maladie a cartofului, lăsând mulţi locuitori fără principala sursă de hrană, a fost ilustrată în „Cronica grădinăritului şi Gazeta de horticultură” care, pe data de 16 august 1845, raporta apariţia unei mane cu un caracter neobişnuit, în Isle of Wight, iar în data de 23 august 1845 vorbea despre o maladie de temut care a pustiit câmpiile din Belgia. Cultura cartofului a fost puternic afectată în 1845 în Irlanda, iar asta s-a reflectat în corespondenţa primită de Comitatul Casei din Dublin de la populaţia alarmată. Pe data de 19 noiembrie 1845, s-a raportat faptul că mai mult de o treime din recolta de cartofi a fost distrusă. Catastrofa s-a amplificat doi ani mai târziu, astfel că anul 1847 este cunoscut şi ca „Black 47” („Negrul an 47”). Efectele acestei foamete au schimbat peisajul politic, cultural şi mai ales demografia Irlandei. Fără această foamete, este foarte posibil ca istoria Irlandei să fi arătat cu totul altfel.

Exerciţiu de imaginaţie

Protecţia plantelor nu este un simplu moft, ci e foarte importantă pentru asigurarea securităţii alimentare. Să lăsăm un pic telefonul mobil şi Facebook-ul, măcar pentru 5 minute, şi să încercăm să facem un mic exerciţiu de imaginaţie. De exemplu, să ne gândim că apare o nouă boală la culturile de cereale, la cartof sau un nou dăunător invaziv, cu efecte catastrofale, care ar avea drept consecinţe dispariţia a cel puţin 75% din hrana care se găseşte în prezent în magazine sau la piaţă. Cum ar reacţiona lumea atunci? Când hrana ar fi de patru ori mai puţină şi de patru ori mai scumpă? Când hrana nu ar ajunge tuturor? Ar mai fi aşa vehemenţi la adresa fermierilor? I-ar mai blama aşa cum se întâmplă acum? Probabil că nu. Tocmai de aceea ar trebui să-i preţuim pe fermieri. Practic, datorită muncii lor avem ce mânca, iar datorită progreselor făcute de cercetărea agricolă în ultimii o sută de ani, Europa a scăpat de foamete, iar raioanele de hrană ale magazinelor sau pieţele agro-alimentare sunt pline. Înainte să ne isterizăm la toate ştirile de pe net, multe dintre ele pure aberaţii, ar trebui să ne gândim că nu ştim ce este foametea, că nu am trăit acele vremuri cumplite în care nu aveai ce mânca zile întregi şi sper că nu le vom trăi niciodată.

Cine are minte să priceapă, să o facă!

Trebuie să-i respectăm pe cei care produc mâncarea şi, acolo unde există probleme, toate părţile implicate trebuie să se aşeze la masa dialogului şi să aibă discuţii constructive. În caz contrar, peste ani şi ani, cei care lucreză în agricultură vor fi din ce în ce mai puţini, cu posibile consecinţe negative asupra securităţii noastre alimentare, adică nu va mai avea cine să producă hrana, ceea ce înseamnă că nu vom mai găsi raioanele de mâncare pline şi la preţuri accesibile.
Să nu uităm că agricultura se va confrunta cu foarte mari provocări în anii ce vor urma, cred că cea mai mare va fi de ordin climatic. Cu toţii am văzut ce dezastru trăieşte Australia din cauza incendiilor forestiere (care au afectat şi foarte mulţi fermieri). Ne aşteaptă vremuri grele. Tocmai de aceea ar trebui să fim uniţi şi să îi privim cu mai mult respect pe „făuritorii de mâncare”. Poţi să fii cel mai mare „şmecher” şi să ai câţi bani vrei, dar dacă nu ai de unde să faci rost de hrană, toţi banii din lume nu te ajută la nimic.
Aşa că, tot respectul pentru fermieri şi pentru truda lor zilnică, pe care, din păcate, majoritatea celor care alcătuiesc această societate modernă şi super-tehnologizată nu o conştientizează!

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

 

Vizualizat: 3400 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!