Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Renunțăm la dezmiriștit?

Publicat: 16 noiembrie 2016 - 20:55
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Sunt voci care consideră că sistemul de lucrări minime ale solului sau semănatul direct în miriște ar reprezenta mijloace eficace de rentabilizare a fermelor agricole. Este adevărat că aceste tehnologii sunt mai puțin costisitoare, dar oare se pot aplica în orice condiții?

O bună parte din teritoriul țării noastre are soluri grele, reci, cu conținut ridicat de argilă, care necesită afânare. De asemenea, gradul de îmburuienare de la noi este foarte ridicat și pretinde măsuri de combatere integrată. În același timp, fermierii noștri nici nu dispun de un număr suficient de utilaje specifice acestor sisteme de lucrarea solului. Așadar, încă va mai trebui să aplice sistemul convențional de lucrarea solului, iar aici dezmiriștitul este o verigă importantă.

Imediat după recoltarea culturilor de vară
În perioada de vară, se eliberează mai mult de jumătate din suprafața arabilă a țării (rapița, borceagul, mazărea, muștarul, orezul, grâul, ovăzul, inul, cartofii timpurii etc.), suprafață care încă mai păstrează o parte din umiditatea solului. S-a constatat că cu fiecare zi care trece după recoltare, se pierd câte 1-2 puncte procentuale din umiditatea solului. Un experiment riguros a arătat că imediat după recoltare solul mai avea 11,4% umiditate, după patru zile a scăzut la 8,4%, iar după zece zile a ajuns la 6,16%.
Cum actualele combine de recoltat sunt prevăzute cu dispozitive de tocare și de împrăștiere uniformă pe teren a tuturor resturilor vegetale, se poate intra la dezmiriștit imediat după trecerea combinei.

Dezmiriștitul și dinamica umidității solului
Lucrarea de dezmiriștit efectuată cu grapa cu discuri la 8-10-12 cm adâncime prezintă următoarele avantaje:
• Se realizează un amestec al stratului de sol de la suprafață cu miriștea și resturile vegetale tocate, formând un fel de mulci care asigură o bună înmagazinare a precipitațiilor căzute și împiedică pierderea apei prin evaporare. S-a constatat că în solul afânat se pierd 13,7% din precipitațiile căzute, pe când în cel neafânat, 80,6%.
Analizând dinamica umidității solului pe stratul de sol 0-20 cm, rezultă că:
- în terenul dezmiriștit, umiditatea, în luna iulie, era 15%, în august 14,3%, iar în septembrie 13,1%;
- în terenul nedezmiriștit, în iulie era 12%, în august 9,5%, iar în septembrie 5,4%.
• În stratul de mulci se realizează o umiditate favorabilă germinării semințelor de buruieni, reducând din rezerva acestora din sol. Este indicat ca aceste buruieni să fie lăsate să crească (înverzirea terenului), pentru că ele încorporează nitrații din sol, evitând levigarea acestora. Totodată, ele protejează solul, dar nu trebuie lăsate să producă sămânță.

Spor de producție de 1.108 kg/ha la grâu
• Masa vegetală acumulată în sol intră în descompunere și are loc procesul de nitrificare cu îmbogățirea solului în elemente fertilizante. Astfel, pe stratul de sol 0-20 cm, în terenul nelucrat s-au înregistrat 0,9 mg nitrați la 1 kg de sol, iar pe cel lucrat, 36,9 mg nitrați la 1 kg de sol.
La determinările efectuate în toamnă, pe suprafața dezmiriștită și arată s-au găsit 140 kg nitrați/ha, pe cea numai arată s-au găsit 30 kg/ha, iar pe cea nelucrată, doar 18 kg nitrați/ha.
O situație favorabilă pe solul lucrat o prezintă și evoluția fosforului mobil. Așa se explică sporul la producția de grâu de 1.108 kg/ha când lucrarea s-a executat în iunie, față de 144 kg/ha când s-a lucrat în septembrie, comparativ cu lucrarea executată în octombrie, înainte de semănat.
• Prin dezmiriștire sunt dstruse cuiburile de insecte, ouă, spori și alte organe de înmulțire a bolilor și dăunătorilor, perturbând ciclul normal de dezvoltare a acestora.
• Pe solele dezmiriștite arătura se efectuează mai ușor, cu randament mai mare, deoarece efortul la tracțiune scade cu 10-14%, productivitatea plugului crește cu 15-20%, iar consumul de combustibil se reduce cu 8-12%.
Iată suficiente argumente pentru a nu renunța la lucrarea de dezmiriștit.

 


PRODUCTIVITATE DE PATRU-ȘASE ORI MAI MARE
De ce nu se execută direct arătura? În primul rând, pentru că umiditatea solului nu permite efectuarea unei arături de calitate și, în al doilea rând, pentru că în acea perioadă tractoarele sunt ocupate cu lucrările de recoltat, de transport, de întreținere a culturilor prășitoare etc.
Lucrarea de dezmiriștit se execută, de regulă, cu grapa cu discuri, care are o productivitate de patru-șase ori mai mare decât plugul și deci, sunt imobilizate puține tractoare, iar suprafața eliberată se lucrează într-un timp cât mai scurt. Se mai are în vedere și faptul că pe aceste suprafețe trebuie transportate și administrate îngrășăminte organice și chimice cu fosfor și potasiu, care vor trebui încorporate sub brazdă.


Articol publicat in revista Ferma nr. 20 (181) din 15-30 noiembrie 2016

Vizualizat: 614 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?