Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Recorduri” negative la porumb şi floare

Publicat: 10 septembrie 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Recoltarea, de voie de nevoie, a culturilor semănate în primăvară nu le dă fermierilor români motiv de bucurie. Porumbul şi floarea soarelui au fost distruse de arşiţa verii în proporţie de 80%, în unele zone pagubele fiind de sută la sută

Click pe poza pentru galerie!

Optimismul agricultorilor cu privire la recoltele de porumb şi de floarea soarelui a pălit odată cu începutul verii, când culturile care le-au dat atâta speranţă în primăvară s-au uscat de la o zi la alta.


Porumbul se recoltează pentru animale

„Porumbul este compromis. Am avut în cultură 245 ha, din care 80 ha am recoltat pentru siloz, întrucât producţia estimată va fi undeva sub 2.000 kg/ha. Decât să recoltăm cu 15-18 litri de motorină şi să nu avem ce aduna, am decis să salvăm animalele.

Recoltarea propriu-zisă nu a început nici la porumb, nici la floare, pentru că nu este copt uniform, sunt zone unde nu este legat şi zone unde este legat, dar nu are umiditatea necesară recoltării”, ne-a spus Doru Zbucea, fermier din judeţul Alba.

Recolta e slabă şi din punct de vedere calitativ. „Vom avea pierderi şi la caliate, greutatea hectolitrică va fi foarte mică şi boabele seci, pentru că s-au uscat forţat. Nu seceta pedologică a afectat atât de mult cultura, cât cea atmosferică. Arşita a uscat culturile dinspre partea superioară spre cea inferioară”, spune fermierul.

Potrivit acestuia, „perioada critică a fost de la 15 iulie până la 1 august, perioadă în care porumbul ar fi trebuit să lege rod, însă plantele nu au mai eliberat ştiuletele şi au folosit toată umiditatea în încercarea de a supravieţui”.

Şi tipul de sol are o mare importanţă în producţie. „La noi în zonă terenurile stau pe un strat de piatră, avem teren fertil undeva până la 60-80 cm, în rest e piatră. În lunca Sebeşului, textura solului este nisipoasă şi acolo, pur şi simplu, a fost ars tot, plantele fiind uscate. Nisipul se încălzeşte foarte uşor, comparativ cu un teren profund cu sol greu şi negru. Cele mai calamitate este zonele Sebeşului, Vinţul de Jos şi Oarda de Jos”, a adăugat Doru Zbucea.

 

De zece ori mai puţin decât în 2011

După ce anul trecut a înregistrat producţii foarte bune la cereale, fermierul timişean Valentin Kovacs spune că acum are recorduri „negative” la recoltele de porumb şi floare. „E dezastru. Anul trecut am avut producţii record la cereale şi anul acesta am tot record, însă negativ. Undeva la 60-70% din cultura de porumb şi floarea soarelui a fost compromisă”, ne-a spus Valentin Kovacs. Fermierul a cultivat porumb pe 110 ha, floarea soarelui pe 60 ha, iar soia - 60 ha.

„Producţiile vor fi mult sub cele de anul trecut, la porumb mă aştept undeva la 2.500 kg/ha, la floarea soarelui undeva la 800-1.000 kg/ha, iar la soia, dacă scot 300-400 kg/ha e bine, de zece ori mai puţin decât anul trecut, când am avut 3 tone/ha. Încă nu am început recoltarea, doar la siloz am tocat 40 ha de porumb. Nici nu voi putea onora contractele stabilite pentru valorificare, pentru că nu voi avea cu ce”, adaugă fermierul din Lugoj.

 

La aşa pierderi... preţul cerealelor e slab

Producţiile mici generează, în general, preţuri mari. Însă, atunci când costurile cu înfiinţarea culturilor cresc pe fondul condiţiilor neprielnice, preţul bun nu poate acoperi în totalitate pierderile. „Am primit oferte de preţuri între 2,2 şi 2,4 lei/kg pentru soia şi floarea sorelui, iar la porumb 1,3 lei/kg, indiferent de umiditate. Deşi par bune, preţurile nu sunt destul de mari, raportat la condiţiile actuale şi la costurile cu înfiinţarea unui hectar de cultură”, spune Valentin Kovacs.

Culturile timişeanului ar fi putut fi salvate prin două soluţii, însă acestea nu au putut fi implementate. „O soluţie pentru salvarea culturilor ar fi fost sistemul de irigaţii, dar noi nu avem nici sursă de apă în zona în care avem amplasată ferma, iar alta ar fi fost, dacă şi guvernul ar fi intervenit la timp, decretarea stării de calamitate naţională, pentru că ştiu că nici în restul ţării colegii mei nu stau mai bine” spune Kovacs.

 

Floarea a pierdut din greutate

Cristian Ismană, fermier din judeţul Călăraşi, a avut în acest an porumb şi floarea soarelui pe 82 ha. „La porumb nu am început recoltarea, iar la floare avem o producţie de 2.100 kg/ha. La noi în exploataţie cultura de porumb e bunicică, faţă de alte zone, ţinând cont şi de seceta care a fost. Aproape 50% din cultură a fost afectată de secetă, astfel încât nu vom face o producţie de 10.000 kg/ha, ci de 4-5.000 kg/ha.

La floarea soarelui am încheiat recoltarea cu o producţie medie de 2.100 kg/ha, pe când într-un an bun aş fi obţinut cel puţin 3.500 kg/ha, având în vedere tehnologia aplicată”, ne-a spus acesta.
Fermierul susţine că „recolta a avut de suferit şi din punct de vedere calitativ, pentru că la floare am avut un număr mare de seminţe seci şi o greutate redusă”. Acesta a vândut deja recolta de floarea soarelui cu 2,5 lei/kg.

 

Recoltarea a început „cu stângul”

Fermierii bihoreni au început recoltarea la floarea-soarelui „cu stângul”. Din punct de vedere cantitativ, dar şi calitativ, recolta acestui an lasă de dorit şi în mod sigur nu va aduce un plus în bugetul agricultorilor. „Am început recoltarea la floarea soarelui, cu o producţie medie de 1600 kg/ha, însă probabil vom închide campania cu 2,2 tone/ha.

Recolta nu e de cea mai bună calitate, are foarte multe seminţe seci, care vor avea un conţinut scăzut de ulei”, ne-a declarat Călin Mihoc, director Agroind Bihor.

Porumbul era cândva o cultură „vedetă” în zona Valea lui Mihai, „era zona cu cel mai ridicat potenţial pentru această cultură, dar anul acesta a fost critic” spune Călin Mihoc.

„Vom avea o producţie de porumb cu circa 60-70% mai mică. La nivelul judeţului avem zeci de mii de hectare de porumb calamitate”, adaugă directorul Agroind, societate ce a avut în cultură circa 800 ha de porumb şi 500 ha de floarea soarelui, în acest an.

 

Doar apa a făcut diferenţa

Unii fermieri au ales să recolteze porumbul pentru siloz, sperând că astfel îşi vor limita pierderile. „Pe unele locuri s-a început recoltarea porumbului pentru siloz, însă şi acolo fermierii se plâng că recolta nu este calitate. La porumbul boabe e greu de spus: avem zone unde vom face 6-7 tone/ha, dar şi zone unde nu vom depăşi 2-3 tone/ha.

Acolo unde producţiile vor fi mai ridicate s-au înregistrat precipitaţii, nu foarte însemnate, dar au căzut la momentul potrivit. Nici hibrizii rezistenţi la secetă nu au făcut faţă secetei, tehnologia aplicată a fost aceeaşi în toate zonele de cultură, doar apa a  făcut diferenţa”, spune Călin Mihoc.

 

Pierderi de 100% la loturile semincere

Porumbul pentru sămânţă cultivat la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Teleorman va înregistra o producţie mult mai slabă decât într-un an agricol normal. „La porumb, producţia va fi foarte slabă anul acesta, pentru că nu a fost fecundare. În condiţii de secetă extremă, grăuncioarele de polen au fost practic neviabile. Faţă de un an normal, avem pierderi între 90 şi 100%.

Pe linii întregi de producţie cultura a fost compromisă 100%. Iar la floarea soarelui, producţia va fi cu 50-60% mai mică decât într-un an normal”, ne-a spus Ion Popovici, inginer şef Staţiunea de Cercetare Teleorman.

 

Ce-ar fi fost dacă... aveam irigaţii?

După formula „ar fi fost altfel dacă”, Ion Popovici aminteşte de sistemele de irigaţii la care este legată Staţiunea din Teleorman. Astăzi, ele... nu mai funcţionează.

„Lucrurile ar fi putut sta altfel, pentru că întreaga staţiune era legată la sistemul de irigaţii, dar nu mai e nimic acum, s-a distrus tot. Într-un an cât de cât normal toată lumea uită de asigurarea apei, însă într-un an ca acesta ne amintim. Noi ştim ce înseamnă asigurarea apei pentru a păstra uniformitatea producţiei, implicit a calităţii seminţei. Anul 2012 a fost mai mult decât vitreg”.

Vizualizat: 525 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?