Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Recolte sporite prin schimbarea epocii de semănat

Publicat: 07 octombrie 2019 - 10:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La sfârşitul lunii august a.c., în sala de conferinţe a hotelului Europa din Eforie Nord s-a desfăşurat simpozionul cu tema “Comportarea soiurilor de soia, a hibrizilor de floarea-soarelui, sorg şi porumb prin adaptarea tehnologiilor la schimbările climatice”. Organizator a fost societatea First Grain SRL din Amzacea, administrată de Dumitru Manole, unul dintre cei mai emblematici fermieri dobrogeni.

Evenimentul de înaltă ţinută a reunit invitaţi, între care s-a numărat Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, Gheorghe Sin, fost preşedinte ASAS, cercetători, fermieri dobrogeni, studenţi, oficialităţi ale administraţiei locale şi reprezentanţi media. Către finalul manifestării şi-a făcut apariţia şi ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Cu acest prilej, gazda, a conferenţiat pe tema “Adaptarea tehnologiilor principalelor culturi din Dobrogea la schimbările climatice”, iar Elena Mateescu, directorul general al Agenţiei Naţionale de Meteorologie, a prezentat un studiu pertinent privind „Schimbările climatice actuale şi previzibile în România”.
La reuşita evenimentului au contribuit companiile BASF, Euralis Seminţe, KWS Seminţe, Corteva Agriscience, RAGT Seminţe şi Syngenta Agro.
Partener media a fost Revista FERMA, alături de Radio Antena Satelor şi Revista Fermierului.

Simpozion First Grain SRL_b

Loturi comparative privind data semănatului
„În vara anului 2019, am organizat loturi de culturi comparative pe cinci hectare, în care am cultivat cinci soiuri de soia, 19 hibrizi de floarea-soarelui, 20 de porumb şi încă cinci de sorg. Solul pe care am montat platforma tehnologică este un cernoziom cambic cu pH neutru, cu un indice de azot 3-4, având humusul 4. Arătura şi pregătirea primară a terenului s-au realizat în septembrie 2018, câmpul menţinându-se curat de buruieni prin aplicare de glifosat. La culturile de floarea-soarelui, porumb şi soia am erbicidat cu dinemitamid, iar la sorg cu S-metolaclor. În stadiul de 6-8 frunze ale florii-soarelui, am aplicat două tratamente: unul cu un fungicid pe bază de procloraz, iar mai târziu cu Pictor - 0,5 l/ha. De asemenea, la soia (prăşită mecanic) am aplicat erbicidul Corum, iar la porumb, în vegetaţie am erbicidat cu Bromoxinil (0,8 l ha), o soluţie eficientă economic”, a explicat fermierul din Amzacea. Practic, în câmpurile comparative au fost urmărite două obiective: data semănatului şi producţiile.

Floarea-soarelui sub observaţie
Între cei 19 hibrizi de floare aflaţi sub observaţie ca nivele de producţie, s-au remarcat SY Diamantis - 4.525 kg/ha, ES Genesis - 4.512 kg/ha, SY Odessa CLP - 4.379, SY Katana CLP - 4.165 kg/ha şi SY Neostar CLP - 4.128 kg/ha.
SY Diamantis este un hibid semitimpuriu, cu tehnologia Clearfield, tolerant la secetă, cu potenţial ridicat de producţie dacă e cultivat pe soluri fertile în tehnologie intensivă şi cu masa hectolitrică de 44-48 kg/hl.
ES Genesis CLP este un hibrid linoleic, timpuriu, cu potenţial de producţie ridicat, rezistent la lupoaie (Orobanche cumana) până la rasa G şi la toate rasele de mană, tolerant la frângerea tulpinii şi la putregaiul alb. Acesta a fost semănat în 20.03.2019, răsărirea s-a produs în 12 aprilie, înflorirea la 18 iunie, iar producţia înregistrată a fost de 4.512 kg/ha, cu masa hectolitrică de 44,7 kg/hl. Acelaşi hibrid (Genesis) semănat în 12 aprilie, în aceleaşi condiţii de cultură, a dat o producţie destul de mică - 3.499 kg/ha.
În urma schimbării perioadei de semănat, mai timpurie, gradul de atac al lupoaiei a fost în limitele acceptabile.
În ceea ce priveşte atacul de patogeni şi paraziţi, cel mai bine s-au comportat hibrizii P64LE99 şi P64LE25 - foarte toleranţi la Orobanche cumana şi la Sclerotinia sclerotiorum, Genesis - tolerant faţă de Phomopsis helianthi şi Katana - tolerant la atacul Alternariei helianthi. „Trebuie spus că dacă nu se respectă o rotaţie de cel puţin 4 ani, nu se realizează nivele de producţie care să asigure pragul economic de dezvoltare. Însă, fără tratamentul seminţei nu se pot obţine culturi de floarea-soarelui în Dobrogea!”, a subliniat Mimi Manole.

„Cu porumbul, nu jucăm la 6 din 49!”
La cultura porumbului, hibridul Mayflower (FAO 350), semănat la data de 22.03.2019, a depăşit cu 4.000 kg acelaşi hibrid încorporat în sol la 15.04.2019. În condiţiile climatice ale anului 2019, hibrizii Corteva Agriscience P9757 şi P9241 au produs 10.749 kg/ha şi, respectiv, 10.208 kg/ha, iar hibrizii Torino şi KWS Smaragd - 10.082 kg/ha şi, respectiv, 10.026 kg/ha.
De asemenea, cheltuielile pe hectar au fost de circa 3.800 lei, iar veniturile de 4.441 lei/hectar (7.050 kg/ha, producţie obţinută de hibridul semănat în epoca optimă, valorificată cu 630 lei/tonă). „Constatarea noastră este că ne trebuie hibrizi de porumb timpurii şi semitimpurii, până la grupa FAO 300. Nu jucăm la 6 din 49!”, a atenţionat Mimi Manole.

Sorgul - o cultură care trebuie apreciată
Sorgul sau „cămila deşertului” este o cereală de perspectivă în depăşirea schimbărilor climatice. Planta are o rădăcină ce explorează straturi de sol până la 120-160 cm; conţine aminoacizi esenţiali apreciaţi în hrana păsărilor şi a suinelor, iar costurile pe hectar sunt mult mai reduse comparativ cu porumbul. Sorgul asigură producţii la nivelul porumbului sau mai chiar mai mari, dar nenorocirea este că nu are piaţă de desfacere. “Tratatele scriu că epoca optimă de semănat este în prima decadă a lunii mai. Noi am semănat pe 23 martie. De ce? Pentru că lipsa de umiditate la semănat ne-a determinat să modificăm epoca. Nu numai la sorg, ci la toate culturile de primăvară - soia, porumb şi floare. Prin schimbarea epocii de înfiinţare a culturii în luna martie, acelaşi hibrid (ES Alize) a realizat 6.789 kg/ha (semănat la 26.03.2019), iar cel de pe data de 10 aprilie - 5.524 kg/ha, cu o diferenţă de 1.265 kg/ha”, a susţinut fermierul dobrogean.
{i în ceea ce priveşte soia - “planta de aur a omenirii” sau “planta viitorului”, cum a fost ea denumită de-a lungul timpului -, schimbarea perioadei de semănat a determinat creşterea randamentului la hectar. „În câmpul de la Amzacea, soiul românesc Triumf a avut o producţie cu 378 kg mai mare decât acelaşi soi semănat mai târziu. De asemenea, cel mai timpuriu soi de soia, remarcabil în ceea ce priveşte productivitatea şi profilul fitosanitar, s-a dovedit a fi un soi de la Euralis”, a precizat Dumitru Manole.

Omul care a ”muşcat” din cercetare
Ministrul Petre Daea a apreciat “preocupările pe care le au fermierii şi cercetătorii deopotrivă, într-o zonă importantă pentru ţară, unde vânturile bat tot timpul”, iar pământurile Dobrogei sunt sub asaltul secetei. Apoi l-a felicitat pe “omul cu spirit practic”, Dumitru Manole, care “a «muşcat» din cercetare şi a rămas cu gustul acesta plăcut pentru a continua în spaţiul producţiei acele definiţii ale fenomenelor, dar mai ales acelei interpretări pentru a face performanţă”.
În intervenţiile lor, Valeriu Tabără şi Gheorghe Sin au subliniat că în ultimii ani, fermierii dobrogeni sunt nevoiţi să facă faţă schimbărilor climatice care se manifestă tot mai pregnant. Acestea generează scăderea producţiilor, factorii limitativi fiind seceta pedologică, arşiţa atmosferică, diversele boli şi agenţii de dăunare. De aceea se impune aplicarea unor tehnologii moderne adaptate schimbărilor climatice, pornind de la fertilizare şi terminând cu tratamentele fitosanitare. Devansând epocile de semănat, cultivatorii pot beneficia de unele avantaje, cum ar fi: umiditate optimă la adâncimea de încorporare a seminţelor, limitarea atacului de boli şi dăunători şi depăşirea perioadelor critice în dezvoltarea vegetativă a plantelor.

Dumitru Manole_b
Dumitru Manole: “Cheltuielile pe hectarul de floarea-soarelui s-au ridicat spre 3.800-4.000 lei, întrucât tratamentele în timpul vegetaţiei au costat foarte mult. La sfârşitul lunii august, preţul florii-soarelui era de 1.294 lei tona (din care s-a exclus transportul). Ca profitabilitate, cheltuielile pe hectar au fost de aproximativ 4.000 lei, iar veniturile la o producţie de 3.500 kg/ha, cu 1.294 lei tona, au fost de 4.529 lei/ha”.


HELICOVERPA ARMIGERA, UN DĂUNĂTOR DELOC BANAL
Dumitru Manole a atras atenţia asupra Omidei fructificaţiilor (Helicoverpa armigera), un dăunător care produce destule pagube la floarea-soarelui. Astfel, prin determinările efectuate în 2018 pe o solă a societăţii Sport-Agra SRL Amzacea, cultivată cu hibridul DKC 4551, s-a constatat afectarea a 2-3 ştiuleţi/mp, cu pierderi între 280 şi 300 kg/ha.
Anul acesta, la aceeaşi societate, pe o parcelă semănată cu hibridul LG30317 numărul de ştiuleţi afectaţi a fost de 6-7/mp, iar numărul de boabe pe ştiulete, între 14 şi 16.
Agresivitatea atacului a dus la pierderi de recoltă între 360 şi 450 hg/ha, fără a mai fi determinate pierderile calitative.

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 16/243 (ediţia 15-30 septembrie 2019)

Vizualizat: 151 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?