Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Recolte noi, producţii bune, preţuri vechi!

Publicat: 03 noiembrie 2017 - 17:01
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cu fiecare zi bună de lucru, producătorii agricoli zoresc să încheie în bune condiţii un sezon de producţie agricolă extrem de dens. Ei se străduiesc să adune din câmp şi să pună la adăpost rodul muncii lor, într-un an capricios, şi, în acelaşi timp, să pună baze trainice unui nou ciclu productiv.

BRĂILA
”Rapiţa îmi ţine ferma în picioare!”

Rapita_b
Fermierul Cristel Urse din comuna Ciocile apreciază cultura de rapiţă ca fiind una dintre cele mai rentabile. De aceea a ales să pună, ca în fiecare an, circa o sută de hectare cu 12 hibrizi de la patru companii străine, pe categorii de timpurietate succesive, pentru a recolta eşalonat.
„Rapiţa este cultura care ţine ferma în picioare! Eu am tehnologia mea pe care o aplic de doi ani cu succes. Imediat după recoltat, administrez îngrăşământul chimic complex 18:46:0, în doză de 150-170 kg la hectar. Apoi, mecanizatorul meu Paul Rătunzeanu intră cu un disc greu la dezmiriştit, după care vine cu plugul şi face brazdă la 22-25 cm adâncime. La puţin timp, din urma plugului vine combinatorul Solaris, care pregăteşte patul germinativ perfect nivelat şi mărunţit ca pentru... rapiţă! Apoi, aştept să iasă toate buruienile şi să germineze sămânţa din samulastră şi vin cu erbicidul Total, pe bază de glifosat. Aurel Cioranu, pe tractorul în agregat cu semănătoarea Tume, încorporează sămânţa în sol în perioada 25-28 august”, ne-a dezvăluit Cristel Urse câte ceva din tehnologia de cultură.
Fermierul spune că rapiţa a avut deja atac de puricele negru al rapiţei (Phyllotreta atra), pe care l-a combătut cu insecticidul Faster 10 CE.
„Din experienţa anilor trecuţi şi pentru a nu se îmbolnăvi devreme cultura, eu semăn grâul în prima decadă a lunii octombrie, dacă vremea permite, bineînţeles. Aşa că după ce am recoltat floarea-soarelui şi am pregătit terenul, am încheiat înfiinţarea culturii în mai puţin de o săptămână. Şi în acest an grâul mi-a oferit satisfacţii, m-am închis pe 6.600 kg/ha, cu soiurile Miranda şi Izvor, dar am avut şi producţii de vârf cu un soi nearistat de la Saaten Union - 7.800 kg/ha şi 8.330 kg/ha cu genetică de la Cipola, la neirigat”, ne-a declarat satisfăcut fermierul brăilean. Marele avantaj a fost acela că nu a existat presiunea bolilor foliare. În plus, grâul a beneficiat de o fertilizare corespunzătoare, dar şi de tehnologie de tip intensiv, ale cărei costuri au ajuns la o medie de 2.800 lei hectarul.
Floarea-soarelui a fost puternic afectată de vânt, 37 ha din cele 100 cultivate fiind declarate calamitată, iar societatea de asigurare a făcut determinările necesare pentru despăgubire.

Un hibrid Pioneer care a excelat la “Ziua Porumbului”
Porumbul a fost cultivat pe 60 ha cu hibridul Olt, pe care fermierul îl utilizează de şase-şapte ani pentru a plăti cu el arenda. O suprafaţă ceva mai mică a fost ocupată cu P 9537 (FAO 360) de la Pioneer, care a excelat şi anul acesta în lotul de la Orezu, la “Ziua Porumbului”. La umiditatea de 13-14%, a dat 11.700 boabe/ha. Apoi, hibridul P 9911 (FAO 400) cultivat pe 23 ha a dat o producţie apropiată cantitativ.
Iată că în Bărăganul brăilean, unde iernile sunt geroase şi verile secetoase, se obţin producţii bune.

PRAHOVA
Preţurile au rămas pe vechi!
În judeţul Prahova a plouat destul de bine, pe alocuri. Acolo unde excesul de umiditate este evident, fermierii aşteaptă să se retragă apa. În rest, terenurile se prelucrează în condiţii destul de bune.
Ion Căpătoiu, din comuna Gura Vadului, are semănate circa 300 hectare de rapiţă, din cele 560 cât exploatează în total. Cultura se află în stadii diferite de dezvoltare vegetativă, în funcţie de epoca de semănat. Acolo unde sămânţa a fost încorporată în sol în perioada optimă şi a prins şi niţică umiditate, tinerele plante au 4-5 frunze. Dar sunt sole unde cultura este ceva mai întârziată, mai ales unde s-a semănat în jurul datei de 10 septembrie, aflându-se la stadiul de două frunze.
La sfârşitul lunii octombrie, floarea-soarelui şi porumbul au fost recoltate, iar ogoarele de toamnă terminate. Cultivatorul a organizat în cele mai mici detalii campania agricolă, aşa cum a învăţat să o facă în atâţia ani de activitate. “Am executat şi primele tratamente fitosanitare cu un insecticid şi cu un erbicid pentru samulastră. Rapiţa, una dintre culturile profitabile pentru ferma mea, este hrănită corespunzător, cu aproape 200 kg de NPK 18:48:0, e sănătoasă şi pregătită pentru gerurile iernii”, ne-a declarat Ion Căpătoiu.

Cu porumbul a dat-o-n bară!
Fermierul prahovean a susţinut că porumbul nu prea merge în zona sa de activitate. În fenofaza de formare a bobului, când plantele au mare consum de apă, lipsesc precipitaţiile. Aceasta este şi una dintre explicaţiile pentru care a obţinut 4.500 kg/ha, pe cele 35 ha cultivate. Recolta a fost predată unui FNC şi proprietarilor terenurilor pe care le lucrează. “Recolta am valorificat-o la preţul pieţei, adică acceptabil, la 0,56 lei/kg. Anul trecut, cu porumbul am dat-o-n bară; am semănat o suprafaţă mult mai mare, am cheltuit în medie pe hectar 2.500 lei şi am pierdut cam 1.000 lei/ha”, ne-a declarat fermierul prahovean.
Ion Căpătoiu pariază pe grâu şi pe orzoaică şi în acest an, culturi de bază, sigure şi stabile. A semănat peste 100 ha în prima decadă a acestei luni. Nu a vrut să rişte, cum a păţit în toamna precedentă, când a intrat cu semănătoarea după 15 octombrie şi a venit frontul de ploi, de l-a prins cu semănatul mult în noiembrie.
Fermierul dispune de utilaje performante. Ştie să le conducă şi să le meşterească. A lucrat ani buni în mecanizare. Are o semănătoare performantă de 6 m lăţime, care, la teren bine pregătit, înregistrează o productivitate ridicată - şi de 50 ha pe zi. În mai puţin de o săptămână, a încheiat semănatul cerealelor păioase de toamnă.
“A fost un sezon de producţie bun! Doar că preţurile au rămas la acelaşi nivel de vreo zece ani”, a concluzionat Ion Căpătoiu.

BOTOŞANI
Preţuri, în sens... trigonometric! Pe inversul producţiilor!
În nordul Moldovei, lucrările campaniei de toamnă sunt ceva mai întârziate decât în restul regiunilor ţării. La societatea Proagro 2000 din Dorohoi, ce exploatează aproximativ 3.000 ha de teren, în prima decadă a acestei luni, activitatea de câmp cunoaştea ritmuri înalte, ceea ce presupune o organizare ireproşabilă. Se recolta, se însămânţa şi se realiza arătura adâncă. „Mai avem mult de lucru, la porumb suntem la o treime din suprafaţa de 980 ha cu strângerea producţiei. Nu prea suntem mulţumiţi, pe 30 la sută din suprafaţă a bătut grindina, pe 30 la sută a lovit seceta şi doar pe restul suprafeţei s-a obţinut o medie de peste 10 t/ha. Una peste alta, cred că, în final, ne vom închide pe 6 tone/ha”, ne-a declarat Gheorghe Danieliuc, consilierul tehnic al societăţii.
O intensă activitate cunoştea şi semănatul grâului. În patul germinativ bine pregătit, semănătoarea Horsch de 8 m „zburda”, practic, realizând aproximativ 60 ha la zi, viteză de lucru la semănat. Dacă se menţine acest ritm, spre sfârşitul lunii lucrarea se va încheia. Umiditatea în sol există, a plouat cumulat cam 70 l/mp, ceea ce a favorizat semănatul rapiţei şi răsărirea în bune condiţii pe cele 350 ha. În zonă, soiurile de grâu românesc Dropia şi Izvor şi-au dovedit calităţile. De aceea, pe 150 ha se încorpora sămânţa bază, iar pe 200 ha prima înmulţire C1 din cele două soiuri.
De asemenea, recoltarea florii-soarelui se afla la sfârşit, producţia finală bate în jurul a 3100 kg/ha. Şi celelalte culturi de soia şi de cartof au dat producţii mulţumitoare, „într-un an agricol bun, trecând peste faptul că ne-a lovit grindina”, a conchis Gheorghe Danieliuc.
Trebuie menţionat că preţurile s-au învârtit în sens trigonometric (invers acelor de ceasornic): grâul la 60 de bani/kg, porumbul cu 10 bani mai jos, iar floarea-soarelui la 1,3 lei/kg. Ca atare, o bună parte din producţia acestui an se află stocată în silozurile societăţii în aşteptarea unor preţuri cât mai bune.

IAŞI
Ritm susţinut la semănat şi la strângerea recoltei
Aurel Placinschi, unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri ieşeni, nu are linişte până nu vede campania de toamnă încheiată. “Nu putem spune că se lucrează greu. Avem o activitate diversă, de la strângerea recoltei, a porumbului, în special, şi până la înfiinţarea culturilor de toamnă”, ne-a declarat cultivatorul.
Floarea-soarelui e recoltată, a avut 500 ha, jumătate din suprafaţă cu loturi de hibridare, jumătate cultură comercială. Producţia a fost de 3.400 kg/ha (la cea comercială), valorificată prin contracte futures. Preţurile au fost rezonabile, dar, aşa cum aprecia Aurel Placinschi, “puteau fi şi mai bune!”
Porumbul se recolta din plin la final de septembrie. În lanuri a intrat o flotilă de combine performante Claas, cu “misiunea de luptă” să adune şi să transporte producţia până la jumătatea lunii octombrie. Cu 9 tone/ha, recolta este rezonabilă, în condiţii de neirigare, când în luna august seceta s-a instalat confortabil în zonă, “muşcând” serios şi din culturile de soia şi de sfeclă de zahăr şi porumb. Fermierul ieşean nu a declarat culturile calamitate din pricina birocraţiei excesive.
În ferma de la }igănaşi, rapiţa a fost semănată pe 430 ha. Jumătate e răsărită, că a fost irigată, cealaltă jumătate e puţin întârziată în vegetaţie. Dar a plouat puţin şi va răsări la timp, deci cultura de rapiţă nu va pune probleme deosebite fermierului, mai ales că este una dintre preferatele producătorului agricol.
Producătorul agricol moldovean nu a omis să evidenţieze câţiva dintre “eroii ogoarelor ieşene”, mecanizatorii: Constantin Ciubotaru, Miu David, Ionel Coman, cei care duc greul campaniilor agricole. “Anul trecut a fost cel mai prost din cariera mea profesională, nici nu vreau să-mi amintesc. Anul agricol pe care îl încheiem acum este mult diferit, peste medie”, a concluzionat Aurel Placinschi.


Aratura_b

SEMĂNĂTOAREA - “MINUNEA” ARGENTINIANĂ ÎN FERMA LUI PLACINSCHI
Semănatul grâului se desfăşoară cu intensitate sporită la }igănaşi. Către sfârşitul lunii, cele 1.000 ha pregătite cu grijă agronomică pentru semănat vor primi bobul auriu de sămânţă. “Lucrăm cu patru maşini performante. Dar pentru mai bine de jumătate din suprafaţă vom utiliza o semănătoare specială argentiniană. Maşina seamănă direct în câmp, în teren cu zero pregătire, şi fertilizează în acelaşi timp. Dar consumul specific la hectar este de doar 10 litri de motorină! Am ajuns în al treilea an de când lucrăm cu această semănătoare, anul trecut am obţinut 8 tone de grâu la hectar aplicând tehnologia sud-americană”, ne-a declarat Aurel Placinschi.


Grau_b
GRÂUL: PRACTICI TEHNOLOGICE CONTROVERSATE
• Amplasarea în rotaţie. Unele voci susţin că soiurile actuale, bine fertilizate, pot fi semănate după orice plantă premergătoare. Unii vin şi cu argumente din cercetări anterioare care au dovedit experimental că la Rothamsted în Anglia grâul a fost cultivat după grâu timp de 104 ani, iar în Rusia, monocultura a fost experimentată 66 de ani (Mironovskii), cu recolte puţin diminuate de la an la an. Recomand să citim mai atent şi să interpretăm corect astfel de date, respectiv să vedem care a fost nivelul recoltelor obţinute şi cum au crescut cheltuielile de producţie de la an la an, prin mărirea dozelor de îngrăşăminte şi a numărului tot mai mare de tratamente fitosanitare.
În cercetările din ţara noastră s-a demonstrat că grâul pentru grâu este o premergătoare mediocră, iar în anii mai puţin favorabili pierderile de recoltă sunt mari în monocultură. Cercetările din vestul ţării efectuate la Lovrin au arătat că dacă la grâu după grâu recolta este de 100%, după mazăre producţia creşte la 132%, după cânepă şi floarea-soarelui la 129%, după porumb - 123%, iar după sfecla de zahăr - 117%. În medie pe 18 ani, pe un agrofond de N96 P64, producţia de grâu în rotaţia de doi ani (grâu - porumb) a fost mai mică cu 800 kg/ha faţă de rotaţia de patru ani (porumb, grâu, mazăre, grâu).
În condiţii de irigare, grâul intră în asolamente de trei ani. Pe terenurile în pantă, de până la 10%, grâul poate ocupa suprafeţe de până la 20%, procent în creştere la 25% pe pante de 35%.
În acest an, când recoltarea culturilor de toamnă s-a efectuat mai devreme şi patul germinativ s-a pregatit timpuriu, grâul poate beneficia de premergătoare foarte bune şi bune, cu efecte economice benefice pentru anul care vine.
• Perioada de semănat. Unii cultivatori din diferite zone susţin că au obţinut recolte foarte bune în culturile semănate foarte târziu, în noiembrie şi decembrie anul trecut. Fermierii respectivi au uitat să menţioneze date importante referitoare la cât a costat tehnologia aplicată, respectiv cu ce preţ au obţinut tona de grâu şi care au fost indicii de calitate ai produsului. În urma activităţii de cercetare ştiinţifică făcută în ţară zeci de ani s-a stabilit că perioada de semănat, pe zone pedoclimatice din ţara noastră, este următoarea:
- Sudul, sud-estul ţării şi Câmpia Banatului: 1 - 20 octombrie;
- Vestul ţării (Câmpia Crişanei): 25 septembrie - 15 octombrie;
- Nordul ţării: 20 septembrie - 10 octombrie;
- Estul ţării, centrul şi zona de dealuri a Transilvaniei: 1 - 20 octombrie.
În prezent, aceste perioade optime suferă modificări în funcţie de evoluţia schimbărilor climatice.
Reamintim că întârzierea semănatului peste perioada optimă atrage scăderi de producţie cu 30-50 kg/ha pentru fiecare zi din cursul lunii octombrie şi cu 60-100 kg/ha pentru fiecare zi a lunii noiembrie.
Recomandările de specialitate pentru lucrările prioritare ale lunii octombrie în cultura mare le citiţi în pag 56-57.
(Ioan BORCEAN)

Articol publicat in revista Ferma nr. 17 (200) (1-15 octombrie 2017)

Vizualizat: 320 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!