Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Recolta stocată trebuie “mişcată”. La ce preţ?

Publicat: 25 noiembrie 2020 - 17:18
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În condiţiile acestui sezon de producţie, mulţi fermieri nu se mai gândesc la profit, ci la supravieţuire. Ce strategii salvatoare caută şi adoptă producătorii?

un articol de
Marian MUŞAT

Efectele secetei pedologice au redus drastic producţia de porumb în cea mai mare parte a ţării, iar în zona de vest s-a constatat apariţia micotoxinelor. Din cauza obţinerii unor producţii scăzute, nu se pot onora contractele încheiate, iar cumpărătorii intermediari au dat buzna spre vestul României, unde s-a mai făcut şi mai există ceva cantităţi de porumb, pentru a cumpăra marfa „la fizic”, nu la parametri standardizaţi, cu umidităţi de până la 18%, arată o analiză a Clubului Fermierilor Români.

 

Tranzacţii la preţuri bunicele

 

“Acolo unde s-a recoltat, producţia la porumb a fost între 1 şi 2,5 tone/ha, dar sporadic, nu pe întreaga şi nici pe întreg judeţul în regiunile afectate de secetă. Preţurile sunt între 850 şi 950 lei tona până în zona de sud a României; în Moldova este între 750 şi 860 lei/tona de porumb, iar în portul Constanţa se încarcă loturi de porumb şi cu 945 lei/tonă. La grâu, în urma creşterii cererii, tranzacţiile se fac la preţuri de 1.000 lei tona. Floarea-soarelui a intrat într-o curbă acut descendentă, de la 2.100 lei/tona s-a ajuns la 1.700-1.750 lei/t”, ne-a declarat Ionel Arion, liderul Federaţiei Naţionale Pro Agro.

 vanzare recolta 1_b

Potrivit estimărilor acestuia, agricultorii care au avut contracte futures şi le-au putut onora, au făcut-o.
În general, fermierii sunt reticenţi să scoată marfă pe piaţă, însă nu vor avea încotro şi vor trebui să achite inputurile, arenda şi alte cheltuieli.

 

„Preţuri rezonabile, marfa trebuie vândută!”

 

Recoltele din vară obţinute de Ion Olteanu Constantin, fermier cu 14.000 ha lucrate, în judeţele Munteniei, au fost mai mici cu 20-30% faţă de un sezon normal; a obţinut o producţie medie de 5.000 kg boabe de grâu/ha şi circa 3.000 kg/ha la rapiţă. Rezultate mulţumitoare au fost şi la culturile de prăşitoare. “Pentru cei care au producţie pe stoc, lunile noiembrie, decembrie şi ianuarie constituie o perioadă bună de vândut, pentru că preţurile sunt în creştere. Din păcate, fermierii n-au ce oferi. Părerea mea sinceră e că trebuie vândut, pentru că noi nu avem susţinere pe partea de zootehnie; nu sunt consumuri atât de mari la intern, sectorul de creştere a animalelor fiind la pământ şi nu cred că va absorbi tot. Pe piaţă, cererea este crescândă, preţu-i rezonabil şi marfa trebuie vândută”, susţine fermierul.

 

„Am păstrat 7.000 tone de porumb şi de grâu!”

 

Ion Constantin Olteanu a terminat de recoltat porumbul. Recolta a fost mulţumitoare. ”Am păstrat vreo 3.000 de tone de porumb (doar atâta am reuşit să stângem), pe care le vom vinde în decembrie. Aşteptăm un preţ de cel puţin 750 lei/tonă. Mai avem şi vreo 4.000 tone de grâu. Pe piaţă se vehiculează un preţ cu 20% mai bun decât cel practicat la recoltat şi cu 25-30% mai mare la grâul cu indici de calitate excepţionali”, a precizat proprietarul companiei Agromad Crops din Conţeşti - Dâmboviţa.

Fermierul susţine că producţia nu se poate păstra, doar 2-3 sau cel mult 5% dintre cultivatori reuşesc să o facă. „Eu doar 10% din producţie reuşesc să păstrez şi, în general, în decembrie-ianuarie, când e vârful de preţ, valorific marfa stocată. Cei mai mulţi dintre fermieri sunt obligaţi să vândă la recoltare pentru că trebuie să-şi plătească inputurile. Asta pentru că nu există un produs sau vreo măsură de stat să rezolve această problemă. Preţurile sunt foarte mici la recoltare!”, a concluzionat Ion Constantin Olteanu.

vanzare productie 2_b 

 

Ferme de... supravieţuire!

 

Situaţia fermelor din Dobrogea şi din Moldova e dramatică. În judeţul Botoşani fermierul Dumitru Avădănii ne-a declarat destul de supărat: “E nenorocire! Nu sunt producţii, nu s-a făcut recoltă, avem culturi calamitate între 70 şi 80%. Mai grav e că suntem în urmă cu lucrările agricole de toamnă, semănăm grâul până aproape de începutul lunii decembrie”.
În judeţ, nu se poate lucra deoarece a plouat bine. “De 50 de ani lucrez şi niciodată nu am avut an aşa de prost, să fie porumbul înalt de 2 m şi să nu aibă ştiuleţi! Am cultivat 200 ha şi nu ştiu dacă scot 1.000 kg boabe la hectar”, a susţinut producătorul.

 

“Nu m-am înţeles cu nimica!”

 

O situaţie aproape identică se întâlneşte şi în ferma lui Tiberiu Nichiteanu (1.300 ha). “Anul acesta am făcut în medie 5 tone la porumb, 1,7 t la floarea-soarelui şi 2 tone de grâu la hectar; aştept ceva despăgubiri!”, a explicat cutivatorul.
Tiberiu Nichiteanu are în magazii circa 1.000 tone de grâu şi de porumb pentru zile negre. “Din 1.300 de hectare nu m-am înţeles cu nimica, anul ăsta! Nu am o cultură la care să spun că mă bucur”, ne-a declarat vădit amărât fermierul botoşenean.

Am 12 ani de când sunt administrator de fermă, plus că lucrez din clasa a VIII-a în agricultură, dar nu am văzut aşa ceva, să nu poţi lucra, să nu poţi ara, să nu poţi semăna... A fost secetă, acum a plouat şi nu putem intra la lucru; şi acuma e soia pe câmp - TIBERIU NICHITEANU, fermier, jud. Botoşani

În arealul afectat de secetă încă nu este refăcut deficitul de apă din sol. Unii au riscat şi au semănat în continuare cereale de toamnă, însă ele nu au un grad de răsărire atât de uniform, nu sunt suprafeţe la fel de mari ca anul trecut însămânţate cu orz, grâu şi rapiţă. În plus, sunt probleme la aprovizionarea cu seminţe - IONEL ARION, Preşedinte Pro Agro

vanzare productie 3_b 

 

3 RISCURI ALE SEMĂNATULUI ÎNTÂRZIAT LA GRÂU

 

“Semănatul întârziat al grâului ar putea fi o problemă. Perioada optimă este în septembrie-octombrie, iar noi o depăşim cu aproape o lună. Sunt riscuri şi semne de întrebare din ce în ce mai multe şi mai mari în momentul în care acceptăm să semănăm în afara epocii optime:

  1. Cheltuielile de producţie cresc, deoarece va trebui mărită norma la hectarul semănat;
  2. Sunt soiuri străine care înfrăţesc în primăvară, dar cele româneşti vor pierde perioada de înfrăţit. Deci, există riscul să nu răsară tot în toamnă, ci în primăvară, aşa cum am avut în 2019;
  3. Se pierde un pic din potenţialul de producţie al soiurilor de grâu utilizate”, a explicat Ionel Arion, preşedintele Pro Agro.
Vizualizat: 1017 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?