Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Recoltă record la grâu

Publicat: 16 martie 2017 - 17:47
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• Costică Măcelaru, performerul din Lişcoteanca

În satul Lişcoteanca, din mijlocul Bărăganului brăilean, am ajuns într-o dimineaţă însorită de început de februarie. Drumul şerpuia printre nămeţii de zăpadă de pe marginea şoselei, aliniaţi de intervenţia utilajelor drumarilor.

Costică MăcelaruClick pe poza pentru galerie!

Ferma lui Costică Măcelaru, un agronom ajuns la o vârstă respectabilă, cu aproape cinci decenii de activitate de campanie agricolă în spate, se află la intrarea în sat. L-am găsit la sectorul mecanic, alături de meşterii care lucrau la reviziile tehnice ale utilajelor. „Noi, fermierii, trăim dintr-o campanie într-alta! Acum este campania de reparaţii, o pregătim pe cea a însămânţărilor de primăvară. În fermă, am dotare tehnică modernă: şase tractoare de la 340 la 90 CP, două combine, semănători de păioase şi de prăşitoare, maşină de fertilizat, utilaje pentru prelucrarea solului. Numai anul trecut am cumpărat o maşină autopropulsată pentru tratamentele fitosanitare. Deci, dispunem de o zestre de mecanizare suficientă pentru a lucra cele cinci sute de hectare ale exploataţiei noastre”, a precizat Costică Măcelaru.

Producţii incredibile
Suprafaţa cultivată nu este mare, dar e numai bună pentru a face performanţă! Fermierul, lider al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila, dă exemplul confraţilor de breaslă prin vârfurile de recoltă obţinute, chiar şi în condiţii pedoclimatice vitrege. „Cu doi ani în urmă, producţia medie de grâu înregistrată pe cele 150 ha cultivate a fost de 9700 kg/ha; pare nefiresc şi incredibil, dar am avut sole şi cu 12 t/ha. Mi-a fost ruşine să fac publică această realizare, pentru că nu era crezut de agronomi”, a susţinut Costică Măcelaru.
Tehnologia aplicată la grâu a fost una intensivă, ca de altfel pentru toate culturile agricole: fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice NPK 12:52:0 - 150 kg s.a./ha, apoi încă 140 kg/ha de azot s.a. şi două tratamente pentru boli. Când a intrat la recoltat, fermierul a rămas uimit de atâta belşug! Costurile pe hectarul de grâu se ridică la peste 3000 lei/ha, vândut la un preţ aşa cum a fost cu doi ani în urmă, de 70 bani/kg, grâul a fost una dintre recoltele profitabile.
„M-a impresionat în mod deosebit soiul Exotic de la KWS, un grâu cu adevărat fantastic: productivitate extraordinară, calitate foarte bună pentru panificaţie, conţinut excelent de proteină. Eu de trei ori am administrat uree dizolvată în apă, în doză de 7-8 kg/ha, şi nu am avut grâu sub 13,5% proteină”, a explicat Costică Măcelaru.

Culturile de toamnă sunt excelente
În toamnă, fermierul a cultivat 350 ha de rapiţă şi 150 de grâu. Orz nu a mai pus, pentru că i s-a părut că a devenit mai sensibil la boli, iar de anul acesta l-a scos din cultură. Înainte înfiinţa cam o sută hectare de orz şi reducea suprafaţa de rapiţă şi grâu. Acum, a crescut suprafaţa de rapiţă, pentru că este cea mai rentabilă cultură. În 2016, a avut producţii de 4500 kg/ha de rapiţă, la neirigat. „Culturile, după aprecierea mea, arată excelent pentru condiţiile astea! Am semănat rapiţă pe 25 august şi în câteva zile eram gata cu ea. A trebuit să intervin cu un stabilizator de creştere pe 20 octombrie, altfel o scăpam. Nu am pierdut nimic la densitate, sunt în jur de 400 mii de plante/ha pentru o producţie medie de 4500 kg”, a susţinut fermierul.
Pentru el, „reţeta succesului începe cu fertilizarea de bază: 80 kg de fosfor s.a./ha şi o să mai vin cu încă 60 kg la pornirea în vegetaţie. Apoi, tratamentele fitosanitare făcute la timp. Anul trecut am cumpărat o maşină cu 800 milioane lei vechi, tocmai pentru a optimiza lucrările din câmp”.

Pariul pe rapiţă!
La rapiţă, fermierul recunoaşte că a riscat în august. „Fiul meu, Ştefan, cel care a preluat exploataţia agricolă din mers, nu a vrut să semene atâta rapiţă. Am insistat; ce-o fi, o fi! Am pariat pe rapiţă! Toamna a fost bună pentru cei care au semănat devreme rapiţă, plantele s-au dezvoltat bine. Au fost unele probleme la răsărire cu crusta, a întârziat procesul vegetativ cu vreo trei săptămâni. Toamna a fost cu precipitaţii, am lovit-o!”, spune Costică Măcelaru. Fermierul susţine că nu cultivă anul ăsta porumb, decât veo 30 ha, alături de lucernă şi floarea-soarelui. Pe o solă de 60 ha, va face lot de hibridare cu Imeria, produs de Caussade. „Avem istorie cu acest hibrid, deja, îl cunosc, stăpânesc tehnologia, îl înmulţesc de vreo patru sezoane. În urmă cu doi ani am obţinut 2000 kg/ha şi am ocupat primul loc pe judeţul Brăila la producerea seminţei de floarea-soarelui”, a completat cultivatorul.

Solul care te invită să faci performanţă!
Agronomul ne spune că în zona Lişcoteanca, pământul este bun, un cernoziom castaniu, ciocolatiu, în crovuri, făcut pe loes, cu un pH neutru de 7, care te invită să faci performanţă! Scarifică unele sole şi cam la trei sezoane realizează rotaţia lucrării pentru întreaga suprafaţă. Are un utilaj de la Maschio Gaspardo care intră în sol până la 50 cm adâncime.
Ferma din Lişcoteanca a lui Costică Măcelaru s-a închis în fiecare an cu profit. Pentru cultivator, nu sunt interesante silozurile. Nu-i trebuie capacităţi de stocare. Vinde producţia la recoltare din combină! Crede că este mai câştigat; dacă păstrează rodul câmpului, pierde!

 

„DUPĂ 30 DE ANI DE MUNCĂ ÎN CAP, L-AM LICHIDAT!”
Costică Măcelaru a absolvit Facultatea de Agronomie la Iaşi, în anul 1971. „M-am repartizat la Lişcoteanca, la CAP. La repartiţie, dacă am văzut că în judeţul Brăila nu era nici un post, m-am suit de la Iaşi în primul tren spre Brăila şi am venit la Direcţia Agricolă. «De aşa oameni am nevoie!», mi-a spus directorul de atunci şi mi-a dat o adresă către Ministerul Agriculturii prin care solicita suplimentarea unui post de inginer stagiar la CAP Lişcoteanca. Şi aşa, la vârstă de 23 de ani, am ajuns în satul meu, stagiar pe lângă inginerul-şef. Am lucrat la ferma de porci iar din iunie ’72, când a fost destituită toată conducerea CAP, am intrat inginer-şef. Am fost şi preşedinte vreme de opt ani”, şi-a rememorat Costică Măcelaru câteva repere din parcursul profesional.
Fiind de aici, din sat, Costică Măcelaru nu a avut tendinţa de a pleca, cu toate că primise destule oferte. Nu a vrut să-şi facă propria exploataţie, ci să rămână salariat la Camera Agricolă. „După ce am muncit din 1971 în CAP, l-am lichidat, l-am ras, l-am demolat imediat după Revoluţie şi acum m-am apucat de construit; cu paşi mai mici, e adevărat! Am pământ luat şi în arendă, am şi în proprietate”, a rostit cu o uşoară satisfacţie agronomul Costică Măcelaru.


TEHNOLOGIA PORUMBULUI RECORDIST
Costică Măcelaru a ţinut să ne detalieze câteva vergi din tehnologia de cultivare a porumbului: „În momentul în care facem arătura din toamnă, a doua sau a treia zi intrăm cu o prelucrare cu combinatorul sau cultivatorul pentru a aşeza patul germinativ. După care, dau... „bun de semănat”! Ca şi în presă! În primăvară, în momentul în care, dimineaţa, voi avea 6 grade în sol două zile consecutiv, în a treia încorporez sămânţa direct în patul pregătit”.
De regulă, în ferma din Lişcotanca, lucrarea durează cam trei zile. „Pentru mine semănatul înseamnă aşa: am pornit motorul astăzi şi îl mai opresc tocmai când termin lucrarea. Lucrez la foc continuu, 24 de ore din 24, am utilaje moderne, performante, asistate de calculator. Odată cu semănatul, fertilizez starter, la prăşitoare nu administrez îngrăşăminte cu maşina de înprăştiat, intervin numai la fazial”, a susţinut Măcelaru.
Fermierul ne spune că nu sunt probleme deosebite cu bolile plantelor. În zonă, cad puţine precipitaţii, cam 460 l/mp anual. Bătălia se duce cu Tanymecus dilaticollis. „În arealul nostru, în Bărăgan, avem o rezervă de răţişoară înfiorătoare. Am avut ani când la floarea-soarelui am făcut chiar şi nouă tratatamente împotriva Tanymecus. În primăvară, dăunătorul iese afară în perioada 15-20 aprilie. Fac tratamente cu un cocteil de produse”, a explicat agronomul.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 834 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!