Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

RDF şi BASF fac casă bună în câmpurile din Vest

Publicat: 13 iunie 2017 - 02:11
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La jumătatea lunii trecute, fermierii din vestul ţării au dat primele note lanurilor de grâu şi de rapiţă. S-a întâmplat la Şofronea, în judeţul Arad, unde companiile RDF şi BASF au organizat primul eveniment de prezentare a loturilor demonstrative realizate în acest an agricol. 

„Am avut o platformă tehnică, organizată în colaborare cu BASF, în care am prezentat culturile de grâu şi de rapiţă. La rapiţă am avut trei hibrizi în cultură, unul de la Limagrain şi doi de la Monsanto, plus lotul martor în care nu am aplicat nici un fel de tratament sau erbicidare. Iar la grâu, am avut în testare un singur soi de la Limagrain şi un lot martor netratat cu substanţe de protecţie a plantelor de la BASF, pentru a putea face diferenţa”, ne-a declarat Florin Deznan, proprietarul RDF Group.
Evenimentul a reunit în jur de 50 de fermieri, care deţin ferme cu dimensiuni de la 200 la 5.000 de hectare. „Probabil am fi avut o participare mai numeroasă, dar cum lucrările agricole nu erau finalizate, mulţi fermieri erau încă pe câmp, dar cei care au venit au fost direct interesaţi, pentru că BASF a prezentat produse noi, introduse pe piaţa românească în acest an şi fermierii au putut vedea eficacitatea acestora în loturile prezentate”, a adăugat Florin Deznan.

RDF şi BASF fac casă bună în câmpurile din VestClick pe poza pentru galerie!

Nici o verigă tehnologică ratată
Cristian Butara, inginer agronom RDF, ne-a explicat paşii tehnologici realizaţi în câmpul demonstrativ. „La grâu lucrarea de bază a solului a fost arătura la 25 cm adâncime, în luna august, urmată de mărunţirea solului cu grapa cu discuri. După 1 octombrie a urmat fertilizarea de bază cu îngrăşăminte complexe, NPK 18-46-0, 200 kg/ha, apoi am efectuat lucrarea de încorporare în sol şi pregătirea terenului pentru semănat, folosind combinatorul. Am semănat în jurul datei de 10 octombrie. Înainte de intrarea în iarnă, am intervenit cu un erbicid, iar în primăvară am făcut două lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte azotoase, 200 kgde uree/ha, iar în aprilie am erbicidat din nou şi am făcut primul tratament împotriva bolilor foliare. Acum, în funcţie de presiunea de boli, dacă va fi nevoie, vom mai interveni cu un tratament, altfel va urma recoltarea”, ne-a spus inginerul RDF.

Rapiţa - o provocare continuă!
Dacă lucrurile au mers bine la grâu, ei bine, rapiţa rămâne o provocare chiar şi pentru marii agronomi. Nu atât cultura în sine, cât lupta cu natura pentru a-i asigura supravieţuirea şi mai ales o recoltă bună. „Pentru rapiţă, după recoltarea culturii precedente de grâu de primăvară în luna august, s-a făcut o arătură la 30 cm, urmată de discuit, apoi fertilizarea cu NPK 18-46-0, o trecere cu combinatorul şi semănatul. Din păcate, la intrarea în iarnă am avut o răsărire neuniformă, pentru că la momentul semănatului terenul a fost foarte uscat. A urmat o perioadă lungă de ploi şi s-a uniformizat cât de cât. A venit însă o iarnă cu temperaturi de până la -19oC, fără zăpadă iar ieşirea din iarnă a fost cu pierderi însemnate la densitate, aveam circa 30 de plante/mp. Am fertilizat în februarie cu 200 kg de uree/ha, lucrare urmată de tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor. Din portofoliul nostru, al RDF, am mai aplicat îngrăşăminte foliare pe bază de azot şi microelemente, care au ajutat-o să lăstărească şi să ramifice destul de bine la ora asta. În funcţie de apariţia unor atacuri de boli sau dăunători, vom mai interveni cu tratamente, dar deocamdată cultura este destul de curată şi nu mai necesită alte intervenţii”, ne-a povestit Cristian Butara.

Grâul a fost tratat cu... inovaţii!
Compania BASF a asigurat necesarul de produse în materie de protecţia plantelor. S-a mizat pe inovaţie şi rezultate spectaculoase, astfel încât compania şi-a pus la bătaie cele mai noi produse scoase pe piaţa din România. „În cultura de grâu am pariat pe un produs lansat anul acesta. Este vorba despre Priaxor, noul nostru fungicid pentru cereale păioase. Are în componenţă două substanţe active: fluxapiroxad (SDHI) şi piraclostrobin, aceasta din urmă prelungeşte perioada de vegetaţie; planta cu cât trăieşte mai mult, cu atât acumulează mai mult, lucru care se regăseşte într-o producţie mai mare la final. Fluxapiroxadul este o substanţă din grupa SDHI care se pretează foarte bine în tratamentul septoriozei, recomandat de noi până la al treilea tratament pe anumite paliere. Am aplicat în această platformă Priaxor-ul ca al doilea tratament.
Am mai folosit Medax Top, noul nostru regulator de creştere. Intră în clasa de top, iar până în acest an nu l-am avut în România. Are în componenţă o substanţă activă nouă - Prohexadion de calciu, care lucrează foarte bine pe partea subterană a plantei, direcţionând elementele nutritive spre o înrădăcinare mai bună. Iar Mepiquat clorură - cealaltă substanţă activă lucrează pentru îngroşarea paiului şi reducerea taliei, care va fi vizibil mai mică decât la martorul netratat, ceea ce înseamnă o diminuare a riscului de cădere”, ne-a spus Marius Magopăţ, reprezentant BASF pe zona de vest.

Minuni în lanul galben
Rapiţa, ştim cu toţii, are „pretenţii tehnologice”. Iată cum au reuşit produsele recomandate de specialiştii BASF, aplicate corect de inginerii agronomi RDF, să facă minuni în lanurile galbene. „Pe rapiţă am folosit Cleranda, Caramba Turbo, Pictor şi Fastac. Pentru erbicidare am mers cu produsul Cleranda, produs din gama Clearfield care combină acţiunea a două substanţe active cu moduri diferite de acţiune: imazamox, din grupa imidazolinonelor, şi metazaclor, din grupa cloracetamide, având, în principal, activitate reziduală. Dacă erbicidăm la momentul oportun cu acest produs, putem scăpa de tot ceea ce înseamnă îmburuienare. Noi am aplicat 2 l/ha, într-o singură trecere şi, pe o densitate slabă, care ar fi putut duce la un grad mare de îmburuienare, produsul a făcut minuni”, susţine Marius Magopăţ.
Tot în cultura de rapiţă s-a intervenit cu Pictor, având în componenţă două substanţe active: boscalid - cu ajutorul căruia se combat uşor putregaiurile - Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb) şi dimoxistrobin - care întârzie maturarea plantelor. „Recomandarea mea numărul 1 pentru fermieri este să testeze produsele, indiferent de recomandările reprezentanţilor de vânzări, agricultorii sunt datori să încerce produsele pe suprafeţe mici, pentru a se convinge de eficacitatea lor, dar şi de răspunsul la condiţiile din ferma proprie”, a conchis Marius Magopăţ.

 

RDF - SUPORT PENTRU FERMIERII DIN VEST
Organizator al platformei tehnice, RDF Group se doreşte a fi un adevărat partener şi un suport pentru fermierii din vestul ţării. „RDF are activitate atât în domeniul inputurilor, cât şi în sfera tradingului de cereale. Suntem de zece ani în piaţa agro, unul dintre cei mai mari distribuitori zonali, şi ne adresăm fermierilor din judeţele Timiş şi Arad. Aici, la Şofronea, avem şi un depozit de 3.000 mp pentru tot ceea ce înseamnă îngrăşăminte, pesticide şi seminţe, dar avem şi un siloz cu o capacitate de stocare a cerealelor de 11.000 tone. Colaborăm cu peste 450 de fermieri şi avem 600 ha în exploatare, iar platforma tehnică a fost organizată în câmpul propriu”, ne-a declarat Florin Deznan, proprietarul RDF Group.


CARAMBA TURBO - DUBLU EFECT ÎN LANUL RAPIŢEI
„Caramba Turbo este produsul nostru care ştie să facă două lucruri bune, în sensul că este atât un regulator de creştere, cât şi un fungicid. Noi îl folosim în doză de 0,7 l/ha, pentru a stopa bolile şi a asigura o dezvoltare bună a sistemului radicular, iar în primăvară revenim cu Caramba în doză de 1 l/ha, pentru uniformizarea arhitecturii, pentru că rapiţa are tendinţa să dezvolte foarte bine tija principală şi să inhibe creşterea lăstarilor laterali”, a explicat Marius Magopăţ, reprezentantul BASF.


Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017

Vizualizat: 79 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

CUM FACI 80 DE TONE DE VARZĂ PE HECTAR

CUM FACI 80 DE TONE DE VARZĂ PE HECTAR

Compania Seminis împreună cu Naturevo şi NaanDanJain au strâns fermierii din vestul şi
sudul ţării în ferma Banat Melon din Vizejdia, judeţul Timiş, pentru a le prezenta un lot
demonstrativ cu şase hibrizi de varză şi un hibrid de conopidă din gama Seminis.
Interviuri cu:
VIOREL DINU, promotor naţional Seminis România
FLORIAN LAZĂR, director tehnic Naturevo
RĂZVAN MANOLACHE, agent vânzări NaanDanJain
HEINZ WOLF, administrator ferma Banat Melon
Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ
Operator imagine: Claudiu Borobei

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb GENETICA WWS, CAMPIOANA UNGARIEI CEA MAI MARE EXPOZIŢIE ZOOTEHNICĂ DIN UNGARIA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?