Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Răzvan Iuşan şi deciziile lui surprinzătoare

Publicat: 05 iulie 2018 - 20:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Răzvan Iuşan este unul dintre cei mai tineri fermieri din România. E agricultor cu acte în regulă, adică are exploataţia trecută pe numele său. Mai mult, a înaintat şi un proiect la AFIR. Ferma Iuşanilor se află în comuna mureşeană Grebenişu de Câmpie şi cuprinde 70 de hectare de terenuri agricole, mare parte arendate. Interesant este că tânărul ardelean a ajuns să ţină în mâini frâiele afacerii agricole fără să-şi fi dorit cu ani în urmă acest lucru. Îşi imagina în liceu că va fi contabil, iar părinţii se aşteptau să ajungă mai degrabă IT-ist. 

O şosea, câteva străzi laterale, gospodării bine întreţinute, iar de o parte şi de alta, versanţii dulci ai unor coline înverzite pe creştet cu trupuri de pădure de pini. Cam asta ar fi priveliştea Grebenişului, căreia amatorii de monotonii peisagistice îi găsesc un anumit farmec. Pantele domoale sunt cultivate, brunul brazdelor şi verdele grâului de toamnă alternează ca într-un colaj. Sondele vopsite în albastru, risipite pe tabla luncii, semnalează călătorului că se află în plin câmp gazeifer. Pentru unii săteni, banii vin chiar din adâncul pământului, fiind angajaţi la compania care exploatează gazul. Pentru alţii însă, câştigul, mult, puţin, vine din frământarea anuală a fâşiei de pământ fertil întinsă ca o glazură pe luncă şi pe dealurile din împrejurimi. Iuşanii se numără printre ei.

Răzvan Iuşan si tatal_b

De la fabrică, pe ogor
”Pe mine şi pe soţia mea ne-a prins Revoluţia lucrând la o întreprindere din Târgu Mureş. Apoi, fabrica s-a închis, am rămas fără locuri de muncă. Unde să ne ducem? Am stat noi şi ne-am tot gândit, până am hotărât să ne întoarcem la ţară, la Grebenişu”, îşi aminteşte Marius Iuşan, tatăl lui Răzvan, începuturile afacerii lor în agricultură. Ca să aibă un start bun, au împrumutat bani de la Banca Agricolă şi au cumpărat un tractor, punând gaj casa părintească. Au reuşit să recupereze 5 ha în urma aplicării Legii 18/1991 şi au bătut din poartă în poartă ca să ia teren în arendă. Mulţi locuitori plecaseră deja la oraş, nu-i prea trăgea aţa să revină la vatra strămoşească şi să ia în piept greul muncii în agricultură. Au preferat să dea în arendă terenul moştenit, iar Marius Iuşan era deja acolo, dornic să-şi încerce norocul. Desigur, au mai fost şi alţi pretendenţi ai tarlalelor, dar era loc destul şi pentru planurile lui.

grau de toamna_b

O răspântie a vieţii
Răzvan, primul copil al soţilor Iuşan (ei mai au o fiică, studentă la Drept, în Bucureşti), nu dăduse semne că ar fi interesat de munca în fermă. Copil al noilor vremuri, post-comuniste, a fost atras mai degrabă de aparatele electronice şi de jocurile video. Când a fost să aleagă o profesiune, s-a dus la un liceu economic din Târgu Mureş, chitit să obţină o diplomă de contabil. Planul acesta a ţinut până în ziua în care diriginta a intrat în clasă cu nişte pliante şi le-a vorbit despre oferta educaţională a USAMV Cluj-Napoca. Băiatul a ascultat, s-a mai sfătuit cu alţi colegi şi a decis: va fi inginer agronom! Cei de acasă au primit vestea cu suprindere. Răzvan stătuse departe de tractoare şi combine, nu se implicase în muncile sezoniere, nu fusese interesat de lungile discuţii ale părinţilor săi despre viaţa fermei. ”M-am dus la facultatea cu profil agricol, fiindcă aveam şanse să prind un loc bugetat de stat, dar şi fiindcă am auzit că sunt studenţi mai puţini şi altfel se construieşte relaţia profesor-student. M-am mai gândit că nu-mi place să stau închis într-un birou, iar meseria de agronom te scoate pe teren, în aer liber”, îşi aminteşte Răzvan temeiurile alegerii lui. Anii au trecut, tânărul a absolvit facultatea, a primit diploma şi s-a trezit ajuns într-o nouă răspântie. Să rămână în Cluj-Napoca? Să plece în străinătate? Răspunsul lui i-a surprins din nou pe părinţii şi pe cunoscuţii lui. Tânărul a decis să se întoarcă în Grebenişu, să muncească la ferma familiei sale. Dorina, mama lui, n-a sărit în sus de bucurie. Ar fi vrut să-l vadă şi pe el, ca pe alţi tineri, stabilit la oraş, proprietar de garsonieră sau chiar apartament, cu serviciul într-un birou dintr-o clădire nouă, trecând pe acasă numai la sfârşit de săptămână, să guste din ciorba cu tarhon şi din plăcinta cu rubarbă. Răzvan a venit acasă, dar nu în vizită. A venit să rămână şi să pună umărul şi cunoştinţele sale profesionale pentru binele fermei lor, iar părinţii lui i-au respectat decizia. Nu i-a fost, desigur, uşor, după aproape zece ani petrecuţi, ca elev şi student, în două mari oraşe ale Transilvaniei. S-a rupt cu greu de viaţa de la oraş. A încercat chiar să rămână în Cluj-Napoca: ”Am bătut la uşa unui distribuitor de seminţe, apoi la o farmacie de fito-sanitare. Am mai depus şi alte CV-uri, dar apoi m-am gândit că nu are rost să dau cu piciorul la ceea ce au construit părinţii mei la Grebenişu de Câmpie. M-am gândit apoi că există şi posibilitatea de extindere, să arendăm suprafeţe noi sau chiar să cumpărăm terenuri. Sunt săteni care nu mai pot lucra singuri pământul, nu e rentabil, şi atunci aleg să-l arendeze sau chiar să-l vândă şi să folosească banii în alte scopuri”.

colinele grebenisului_b

Un răspuns mult aşteptat
Cum a fost anul agricol 2017 la ferma familiei Iuşan? La grâu au obţinut o recoltă de 5,5 tone/ha, la floarea-soarelui 3 t/ha, la porumb 6 t/ha, iar la mazărea furajeră 3,5 t/ha. Au cultivat, de asemenea, pe suprafeţe mai mici, lucernă, orz şi ovăz. Recolta a fost puternic influenţată de precipitaţiile scăzute. În Grebenişu de Câmpie nu există sistem de irigaţii, culturile stau la mila cerului.
Ferma nu dispune încă de spaţiu de depozitare. Cantităţile obţinute la finalul sezonului agricol sunt vândute câtorva firme active în zonă. Acestea trimit de obicei camioanele în câmp, dar dacă nu sunt mijloace de transport disponibile, Iuşanii depozitează recolta la un fermier din apropiere, urmând să o livreze beneficiarului la o dată ulterioară.
Au reuşit Iuşanii să aducă la fermă, de-a lungul anilor, utilaje, fie acestea noi sau second-hand. Le-ar mai trebui două semănători noi, una pentru păioase, alta pentru plante prăşitoare. Răzvan a depus un proiect pentru accesarea de fonduri europene în cadrul submăsurii 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri”, în valoare de 50.000 de euro. Proiectul a fost întocmit şi înaintat în iulie 2017, iar în noiembrie au venit funcţionarii în control. De atunci, tânărul fermier tot aşteaptă răspunsul de la AFIR. Autorităţile noastre se laudă mereu că-i sprijină, inclusiv financiar, pe tinerii care se întorc la ţară. Răzvan Iuşan, tânăr inginer agronom, s-a întors acasă, munceşte în ferma familiei sale, dar deocamdată nu a primit decât subvenţiile agricole pe care le încasează mai toată lumea din agricultură. Pentru fondurile europene, aflate însă în pixul birocraţilor români, nu a primit încă nici un răspuns. Îl mai sună din când în când Sfântul Aşteaptă, prietenul funcţionarilor noştri.


SATUL CARE SUPRAVIEŢUIEŞTE
Din păcate, mulţi tineri, colegi de generaţie cu Răzvan, au plecat din sat şi nu s-au mai întors, rămânând la oraş sau chiar în alte ţări. ”Nu am cu cine bea o cafea”, rezumă tânărul fermier situaţia. Desigur, fenomenul depopulării nu a început ieri, alaltăieri. Tinerii au migrat masiv spre oraş încă din anii comunismului, atraşi de munca salariată din fabrici şi uzine. ”În 1990, satul era mai depopulat decât în prezent”, susţine Iuşan-tatăl, el însuşi plecat la oraş, dar întors la începutul anilor ’90. Dorina Iuşan are mulţi prieteni plecaţi din sat în Italia şi Spania: ”Vin în vacanţe, ne vedem, eu le gătesc mâncare de la noi, ei vin cu reţete din ţările unde s-au stabilit”.
Condiţiile de viaţă s-au schimbat în Grebenişu de Câmpie. Era modernă a ajuns şi pe această vale, aducând reţea de internet şi tv, asfalt, materiale de construcţii noi etc. Apă potabilă nu a adus încă, două proiecte de anvergură judeţeană fiind lăsate de izbelişte. Localnicii au forat însă puţuri pentru apa menajeră, şi-au construit băi în case şi se străduiesc să se apropie de condiţiile de la oraş. Cum mergi pe străzi, vezi peste tot gospodării arătoase şi curate. Aspectul actual al satului a cântărit foarte mult pentru Răzvan când s-a decis să se întoarcă acasă.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 44 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!