Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Răzeşul de la Ghigoieşti. PORUMBUL - „asul de treflă” al lui Adrian Alexa

Publicat: 29 ianuarie 2018 - 00:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La un eveniment de câmp (recoltare cu public într-un lot demonstrativ cu porumb), găzduit la începutul lunii trecute de ferma din Girov, judeţul Neamţ, a unuia dintre cei mai cunoscuţi producători agricoli din România, Vasile Pop-Silaghi, am întâlnit un fermier nemţean cu mare experienţă în agricultură. 

Adrian Alexa este născut în satul Ghigoieşti, comuna Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ, aşezare ai căror locuitori se socotesc vrednici urmaşi ai răzeşilor din vremea strălucitului voievod moldovean. Fermierul administrează compania SC Tehnoind SRL din anul 1994, de când a înfiinţat-o, societate care a ajuns la un număr de 24 de angajaţi şi la o cifră de afaceri de peste 7 milioane de lei. Ferma cultivă aproximativ 1.600 hectare cu porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, grâu, orz, triticale, rapiţă, sorg şi soia.

Porumb_b

Şase tone de porumb la hectar
De asemenea, Adrian Alexa se mândreşte cu faptul că este producător de sămânţă de porumb. În anul agricol recent încheiat a avut în cultură seminceră 90 de hectare. Marea lui satisfacţie a fost că de pe suprafaţa ocupată cu hibridul triliniar, semitimpuriu, Turda 201, a obţinut o recoltă medie de 6.000 kg de porumb sămânţă la hectar. Ceea ce este o producţie, într-adevăr, extraordinară, ţinând cont că terenurile moldave din Ştefan cel Mare nu sunt irigate.

Când grindina „muşcă” din trupul recoltei
În structura de cultură comercială a avut 450 ha înfiinţate cu porumb, 500 hectare de cereale păioase (grâu, triticale şi orz), soiuri străine şi româneşti, de pe care a adunat circa 6 tone/ha. „Marea noastră problemă a fost că ne-a bătut grindina pe circa 1.000 de hectare şi am avut o diminuare de producţie la toate culturile. La porumb şi la grâu, bunăoară, pierderea s-a cifrat la cel puţin 3 tone la hectar, la rapiţă şi la floarea-soarelui circa o tonă/ha, în timp ce la sfecla de zahăr nu am obţinut decât 25 de tone/ha, faţă de peste 70 t, cât trebuia să realizăm într-un ciclu normal de producţie agricolă”, ne-a declarat Adrian Alexa.

Mulţumitoarea „probă a cântarului”!
În ciuda acestui fenomen meteo nefavorabil, rezultatele înregistrate s-au situat într-un registru productiv cât de cât mulţumitor. „Proba cântarului” a evidenţiat: 3,4 tone/ha la floarea-soarelui, 3,2 t/ha la rapiţă, peste 7 t/ha la cultura comercială de porumb sau aproape de 6 tone/ha la cerealele păioase. „Sigur, din anul 1968, de când am început activitatea în sfera agricolă, deci în urmă cu aproape cinci decenii, ne-am confruntat cu fel de fel de situaţii de culturi calamitate, unele chiar catastrofice. Acum am avut ghinionul să ne bată piatra!”, a recunoscut urmaşul răzeşilor lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Adrian Alexa are inima împăcată că a încheiat cum se cuvine, adică mulţumitor de bine, campania agricolă de toamnă. „Am terminat de semănat grâul pe mai bine de 400 de hectare şi rapiţa pe o suprafaţă de 208 hectare de teren, folosind din plin perioadele bune de lucru în câmp, atât la arat, cât şi la pregătirea patului germinativ. Am mulţumirea că la această dată semănăturile de toamnă îmi asigură în suflet un confort de linişte şi speranţă”, ne-a relatat cultivatorul.

Contractele futures, un risc asumat

Ca un experimentat economist care nu riscă prea mult, Adrian Alexa a încheiat contracte futures cu mai mulţi parteneri pentru anumite cantităţi de rapiţă, soia, floarea-soarelui şi cereale păioase, dar a prevăzut şi să aibă ce vinde la momentul recoltării. Potrivit acestuia, la grâu şi porumb preţurile au fost foarte mici, în timp ce la celelalte culturi au fost acceptabile.
Pentru fermier, porumbul reprezintă „asul de treflă” în jocul de cărţi cu traderi, marii jucători pe piaţa producţiei agricole. Adrian Alexa, în primăvară, a vândut porumbul din producţia 2016 cu preţuri între 650 şi 710 lei tona. Evident, că a crescut rata de profitabilitate pentru această cultură.
Fermierul nemţean a precizat faptul că aproximativ jumătate din terenurile pe care le exploatează sunt slab productive, astfel încât caută permanent soluţii tehnologice pentru creşterea gradului de fertilitate, în paralel cu o mai bună fertilizare a culturilor agricole. Astfel, în primăvară, a folosit cu succes tehnologii şi produse noi de nutriţie (NG şi Amesal) oferite de Combinatul de Îngrăşăminte Chimice de la Năvodari, pentru optimizarea nutriţiei plantelor cu azot şi fosfor.

Invitaţia de a face performanţă
Societatea Tehnoind din comuna Ştefan cel Mare dispune de maşini şi utilaje de ultimă generaţie. „Este, dacă vreţi, o invitaţie la a face performanţă! Noi nu arăm întreaga suprafaţă; am stabilit cu specialistul meu Cristian Apetri un program riguros de scarificare, pe care mecanizatori precum Florin Rascarache sau Florin Brehuţă, îl pun cu mult succes în operă. Utilizăm cultivatoarele de mirişte Tiger de la compania Horsch, cu bune rezultate, folosim semănători de precizie la înfiinţarea culturilor, adunăm rodul muncii noastre agricole cu maşini de recoltat dintre cele mai noi apărute pe piaţă. Noi cheltuim atât cât trebuie aplicând tehnologii de lucru de tip intensiv la toate culturile, încercăm pe cât posibil să menţinem apa în sol şi să nu irosim această bogăţie care face diferenţa în obţinerea randamentelor de producţie. Avem terenuri grele, nisipoase, pe care trebuie să administrăm cantităţi însemnate de îngrăşăminte chimice, dar şi amendamente”, ne-a declarat fermierul.

Cu cornul în evidenţele financiar contabile!
În finalul discuţiei cu Adrian Alexa, curiozitatea gazetărească mi-a dat ghes să-l întreb de ce nu a „zootehnizat” ferma, dezvoltând şi un sector de creşterea animalelor. Am consemnat răspunsul primit: „Nu mai vreau, pentru că am mâncat atâta zootehnie pe pâine, încât mi-ajunge! Ştiu că este timpul zootehniei, mai ales pentru tineri. Iubesc toate speciile de animale. Când eram contabil-şef la o mare cooperativă agricolă, aveam biroul la un capăt de grajd; dădea vaca cu cornul, intra în... evidenţele contabiliceşti”.

Cinci decenii de economie agrară
Fermierul Adrian Alexa are aproape 50 de ani de când lucrează în agricultura nemţeană. Are studii de contabilitate, fiind şi absolvent al Facultăţii de Economie Agrară. A început mai întâi în sistemul de producţie cooperatist, apoi a urcat în administraţia judeţului Neamţ, funcţionând o vreme în fruntea agriculturii nemţene ca şef al direcţiei judeţene de specialitate.

Adrian Alexa_b
Adrian Alexa: “Eu nu vând producţia de porumb pe care o realizez în fermă. Deţin suficiente spaţii de depozitare (dotate cu un uscător modern, pentru boabe), ce însumează 7.000 tone, pentru a o comercializa la primăvară la un preţ mai mare de 70 de bani kilogramul. Oferta de piaţă la această dată, de 0,47 lei/kg, este mai mult decât bătaie de joc”.

„TINERII SĂ INVESTEASCĂ ÎN AGRICULTURĂ!”
La experienţa pe care a acumulat-o în jumătate de veac în lucrul cu pământul, Adrian Alexa a considerat necesar să sublinieze un fapt: „Trebuie să remarc că avem angajaţi doi tineri ingineri agronomi care au ieşit din laboratoarele şi amfiteatrele Universităţii şi în care îmi pun mari speranţe”. Apoi, a recomandat tinerilor din generaţia nouă de fermieri „să se ţină de agricultură, că mai devreme sau mai târziu aceasta le va oferi destule satisfacţii. Iar când s-apucă de o afacere în agricultură, banii adunaţi cu mult prea multă sudoare şi efort să încerce să-i investească în activitatea de producţie, în maşini şi utilaje, să nu-i risipească în alte dotări de lux: automobile puternice şi scumpe, concedii în ţări exotice ori în vile somptuoase”.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 515 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?