Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Războiul apei de irigat

Publicat: 21 octombrie 2014 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Conductele îngropate au dezgropat securea războiului

Click pe poza pentru galerie!

În zona de producţie agricolă Bădălan, din apropierea municipiului Galaţi, trenează de ceva timp un război al apei între SC Agrogal SA (societate cu capital privat) şi Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii „Prundu Grind” Galaţi. Obiectul disputei este infrastructura reţelei de conducte subterane. Agrogal susţine că este proprietar pe conductele îngropate, în vreme ce OUAI Prundu Grind solicită predarea infrastructurii prin protocol, cu titlu gratuit, conform legii. Litigiul a secat toate soluţiile amiabile şi acum „curge” în instanţă.  

 

Scurt istoric

OUAI Prundu Grind Galaţi s-a înfiinţat prin Ordinul MADR nr. 108 din 9.05.2006. Două luni mai târziu, Sucursala Teritorială Moldova de Sud a ANIF a transmis, în condiţiile legii, prin protocol şi fără plată, infrastructura amenajărilor interioare pentru irigaţii din domeniul privat al statului către această organizaţie nou-înfiinţată. 

La data constituirii, organizaţia de udători avea o suprafaţă brută totală de 1.873 ha, din care 1.866 ha suprafaţa netă, situată în amenajarea pentru irigaţii Câmpia Covurlui, respectiv plotul SPP4, apa fiind asigurată din râul Prut prin SPA Prut. Terenul cu infrastructura de irigaţii a aparţinut fostului IAS Galaţi, care s-a transformat în SC Agrogal SA Galaţi, la început, unitate cu capital integral de stat, actualmente, cu capital privat.  

 

Cui îi aparţine reţeaua de irigaţii 

„Potrivit Legii 138/2004 republicată în 2009, infrastructura de irigaţii aparţine domeniului privat al statului. Modificarea adusă anul trecut prin OUG precizează la fel, că infrastructura aparţine domeniului privat al statului şi este de utilitate publică. În cazul nostru, aceasta aparţine Agenţiei Domeniilor Statului şi se află în folosinţa SC Agrogal SA, infrastructură care se află pe teritoriul OUAI Grindu Prut şi se poate transmite la cerere, fără plată, în proprietatea organizaţiei cu respectarea dispoziţiilor legii”, ne-a declarat Daniel Ciuhureanu, administrator al SC Brateşleg Grup SRL, cel care beneficiază de irigaţii în zonă.  

Fermierul argumentează susţinând că infrastructura de irigaţii, potrivit Legii 7/1974, a fost construită din bani publici, iar OUAI, potrivit art. 6 alin 2 din Legea 138/2008 a îmbunătăţirilor funciare, este persoană juridică de utilitate publică fără scop patrimonial şi care nu are un fond strict determinat, ci doar un teritoriu pe care se află conductele îngropate, ce sunt amplasate pe suprafeţe de teren proprietate privată a membrilor organizaţiei.

„SC Agrogal SA consideră că în procesul privatizării, persoana fizică Giovanni Glandi, prin contractul de vânzare/cumpărare de acţiuni nr. 11 din 9 iunie 2004, a devenit proprietarul infrastructurii de irigaţii pe tot terenul proprietate privată a plotului din fostul IAS Galaţi! Aici este un lucru care mi se pare cel puţin ciudat: contractul de concesiune din 5 august 2004, prin care Agrogal a primit de la ADS suprafaţa de teren ce însumează 5.728,33 ha, are acelaşi număr - 11 - ca şi actul de vânzare/cumpărare încheiat în urmă cu două luni în acelaşi an 2004”, ne-a declarat Daniel Ciuhureanu. 

 

În plin război, Agrogal va închide robinetul

În acest plin război al infrastructurii, în luna mai 2014, OUAI Grindu Prut a formulat acţiune în justiţie, având ca obiect transmiterea prin protocol fără plată a infrastructurii de irigaţii de pe suprafaţa totală de 1.873 ha. Imediat, SC Agrogal SA a contraatacat, trimiţând adresa cu nr. 1613 din 30.06.2014: ”Subscrisa Societate Agrogal SA (...), prin reprezentant legal Dragomir Dumitrache, prin prezenta vă informăm că începând cu data de 1.09. 2014 vom proceda la debranşarea antenelor A7, A 9 şi A 11 de la CS2”. Ceea ce s-a şi întâmplat!

În urma acestui act ultimativ, producătorii agricoli nu vor mai primi apă pe o suprafaţă cultivată de peste 450 ha de teren! Deci, la război...

 

O ordonanţă care să îngheţe debranşarea

În aceste condiţii, OUAI Grindu Prut a formulat în instanţă admiterea unei cereri de ordonanţă prezidenţială şi, pe cale de consecinţă, completul de judecată să dispună de urgenţă şi fără trecerea vreunui termen, sistarea de către pârâta Agrogal SA a debranşării antenelor A7, A9 şi A11 de la CS2 începând cu 1 septembrie 2014 şi până atunci când hotărârea ce se va pronunţa în dosar va rămâne definitivă. 

Deci, problema litigioasă este centrată în jurul SPP 4 - staţie de punere sub presiune care deserveşte câteva sute de hectare din terenul Agrigal, dar şi 450 ha cultivate de membrii OUAI Grindu Prut. 

Or, hotărârea unilaterală a SC Agrogal SA de a debranşa antenele A7, A9 şi A 11 pune în pericol realizarea producţiilor agricole ale fermierilor vecini. Până la finalul unui proces de durată, există riscul ca agricultorii să înregistreze pagube însemnate, care să le aducă intrarea în faliment!

 

„Noi am cumpărat infrastructura prin licitaţie!”

Cum este şi firesc, am cerut şi punctul de vedere al SC Agrogal SA Galaţi. Ion Ştefan, preşedintele CA SC Agrogal SA, consideră că nu există nici un conflict în cauză, „e proprietatea noastră şi nu e în litigiu cu nimeni. Noi am cumpărat infrastructura de pe întreaga suprafaţă a fostului IAS Agrogal prin licitaţie de concesionare teren şi licitaţia pentru vânzare-cumpărare de acţiuni. În spatele acţiunilor stau listele cu active - de la ultima maşină de scris din biroul secretarei, până la ultimul tractor. Există şi toată reţeaua de irigat îngropată de la gardul SSP-ului - adică CS, antene şi hidranţi - toate acestea sunt proprietatea Agrogal. Toată infrastructura este cumpărată de noi, dar şi canalele de desecare de pe toată suprafaţa sunt tot ale Agrogal, cu excepţia celor mari de aducţiune şi de evacuare, care aparţin de ANIF. Ne-au costat 3,6 milioane de euro, plus datoriile de un milion de euro; nimeni nu a mai dat banii ăştia în agricultură cum am dat noi”, ne spune Ion Ştefan.

 

„Ne-am retras din OUAI pentru a... iriga!” 

În legătură cu plecarea din OUAI Grindu Prut, Ion Ştefan a precizat: „Noi ne-am retras din organizaţia udătorilor pentru nu am putut să irigăm în condiţii optime niciodată. De ce? Pentru că staţia pe care o administrează OUAI Grindu Prut nu prea funcţionează, pompele şi motoarele sunt vechi şi nu asigură aproape deloc presiunea şi volumul de apă necesare. Noi aveam 860 ha în această organizaţie şi nu irigam aproape deloc, anul acesta am tras cu pompele, cu sorburile din canale pe banii noştri şi pe dotarea noastră ca să putem iriga; nu am putut să folosim staţia şi instalaţiile care sunt proprietatea noastră. Mai mult, cei din organizaţii folosesc aceste instalaţii fără să le cerem nimic, timp de 10 ani nu i-am deranjat. Ei bine, în urma investiţiilor pe care le-am făcut până acum şi în urma faptului că avem o mare nemulţumire că nu putem să irigăm 860 ha, ne-am retras din organizaţie şi am făcut contract aparte cu ANIF”.

 

Lucrări de modernizare de milioane de euro

De la interlocutor am aflat că Agrogal a realizat investiţii mari legate de irigaţii, retehnologizând toate staţiile din cele două organizaţii de udători - Chineja 1 şi 2 - la care este membră printr-un program finanţat de Banca Mondială, care a costat peste un milion de euro, iar acum derulează două proiecte pe Măsura 125, de câte un milion de euro fiecare, pentru înlocuirea reţelei de conducte subterane. „Ei, în condiţiile astea, noi nu putem să stăm cu 860 ha fără să le irigăm. Noi i-am somat din timp, pentru că vrem să modernizăm  în perioada asta până în primăvară, când se reiau lucrările de irigaţii. 

În concluzie, asta este situaţia, este proprietatea noastră, este pe terenul nostru, noi tehnologizăm şi din cauza asta a trebuit să ne apucăm de treabă”, a susţinut Ion Ştefan. 

 

Intervine Prefectura

Trebuie spus că Instituţia Prefectului a convocat două întâlniri între părţile aflate în contradictoriu, la care au participat reprezentanţii ANIF, ai ADS, proprietarii de teren şi arendaşii, care a avut ca scop medierea cazului. Nu s-a reuşit mare lucru, acum instanţa trebuie să se pronunţe pe caz.

Dar până la soluţionarea Dosarului nr 223/233/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Galaţi va fi nevoie de multe mii de metri cubi de apă pentru irigarea culturilor. Avem convingerea că instanţa va restabili adevărul şi va face lumină în acest caz! 

Vizualizat: 1028 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?